Avertismentul sumbru al lui Zelenski: ce pățește România dacă Occidentul abandonează Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Foto: AFP
O Ucraină puternică reprezintă un element vital pentru apărarea întregului continent, iar sistarea ajutoarelor europene ar expune direct statele membre unor pericole majore. În cadrul unui interviu acordat televiziunii daneze DR Nyheder, ale cărui extrase au fost difuzate pe Telegram, liderul de la Kiev a conturat două direcții de evoluție în eventualitatea în care țara sa ar pierde sprijinul financiar și militar al Europei.
În varianta considerată „moderată” de către președintele ucrainean, Moscova și-ar amplifica operațiunile hibride îndreptate împotriva mai multor națiuni europene. Pe lista țărilor vizate direct de aceste acțiuni se află România, alături de Republica Moldova, Bulgaria, Germania, Danemarca și Finlanda.
Cel de-al doilea scenariu este însă mult mai grav și presupune o avansare a armatei ruse mai adânc pe teritoriul european. În această situație, Kremlinul ar încerca să-și restabilească sfera de influență asupra fostelor republici sovietice, vizând în mod special țările baltice și Republica Moldova. Totodată, securitatea maritimă ar fi grav compromisă, Zelenski atrăgând atenția că Rusia ar putea tenta blocarea Mării Baltice, replicând strategia utilizată deja în Marea Neagră.
„O atitudine sceptică față de acordarea ajutorului Ucrainei nu este în interesul niciunei țări europene, pentru că, în realitate, problema este Rusia. Dintr-o perspectivă pragmatică, o Ucraină puternică este importantă, chiar necesară”, a punctat șeful statului ucrainean.
Capcana cedării Donbasului și negocierile pentru garanții de securitate
Avertismentele vin pe fondul discuțiilor de pace mediate de Statele Unite la Abu Dhabi. Zelenski a respins ideea că renunțarea la regiunea Donbas ar aduce finalul conflictului, explicând că Vladimir Putin ar profita de o asemenea concesie doar pentru a-și reface capacitățile militare, urmând să declanșeze o nouă ofensivă peste câțiva ani.
„Nimeni nu crede că Putin se va opri dacă renunțăm la Donbas. El doar va face o pauză, pentru ca apoi să revină peste un an, doi ani sau cinci ani. Și cine va fi atunci de vină?”, a transmis președintele.
Acesta a subliniat că promisiunile Kremlinului legate de limitele sale teritoriale nu au nicio valoare de garanție, amintind de evoluția invaziei la scară largă. Deși discursul oficial al Moscovei viza Donbasul, trupele ruse au primit ordin să avanseze spre capitala țării. „Putin vorbea despre Donbas, dar a decis să ocupe Kievul, capitala noastră. Cuvintele sale erau despre Donbas, însă realitatea era despre Kiev”, a rememorat Zelenski, aducând în discuție și crimele și torturile comise împotriva civililor din Bucea și din alte zone ocupate, fapte care demontează pretextul Moscovei că intervenția ar fi avut rolul de a-i proteja pe vorbitorii de limbă rusă.
În acest context, liderul de la Kiev s-a arătat sceptic cu privire la natura garanțiilor de securitate pe care țara sa le-ar primi în schimbul unor cedări teritoriale. El a dezvăluit că, în momentul în care reprezentanții americani au adus în discuție un eventual troc între Donbas și garanții de securitate, a întrebat direct dacă acest lucru echivalează cu integrarea în Alianța Nord-Atlantică. Răspunsul oficialilor SUA ar fi fost: „Nu NATO, ci ceva asemănător NATO”.
Replica lui Zelenski a evidențiat dubla măsură a unei astfel de propuneri: „Asemănător? Dar cu siguranță nu vreți ca răspunsul în privința Donbasului să fie «asemănător». Vreți un răspuns clar în privința Donbasului. Acesta este obiectivul vostru. Și acesta este astăzi obiectivul lui Putin”.
Propunerea Kievului: înghețarea frontului actual
În viziunea președintelui ucrainean, metoda cea mai rapidă pentru a opri agresiunea rusă este încetarea imediată a ostilităților pe actuala linie a frontului, pas care să fie urmat de tratative diplomatice.
„Cea mai rapidă cale de a pune capăt războiului Rusiei este să ne menținem pozițiile actuale și să trecem la negocieri. Elementul esențial este decizia de a opri luptele exact acolo unde ne aflăm, de a institui o încetare a focului și de a trece la calea diplomatică”, a explicat el.
Deși a admis că procesul de negociere s-ar putea întinde pe parcursul mai multor luni sau chiar mai mult, Zelenski a argumentat că un armistițiu ar salva vieți, ar permite diminuarea ritmului de mobilizare și ar oferi condițiile necesare pentru repornirea economiei ucrainene. Totuși, aplicarea acestui format implică obstacole logistice majore, precum trasarea exactă a liniei de contact, stabilirea unor zone demilitarizate, implementarea unei misiuni de monitorizare și identificarea fondurilor pentru reconstrucția țării.
Liderul de la Kiev suspectează însă că Moscova va refuza o oprire imediată a luptelor, preferând să tragă de timp prin impunerea unui acord complex. „Dacă Putin respinge încetarea focului și spune: «Nu, vreau un plan pe termen lung, care să acopere diferite subiecte – complexe, sensibile și altele și numai după ce semnăm acest plan vom opri războiul», înseamnă pur și simplu că nu vrea să oprească războiul”, a punctat Zelenski.
Ce se întâmplă în culisele tratativelor de la Abu Dhabi
În ciuda pozițiilor publice ferme, agenția Reuters, citând un oficial american, a relatat că atât Ucraina, cât și Rusia ar fi arătat în discuțiile private o anumită deschidere pentru a aborda un compromis teritorial, înaintea rundelor de pace mediate de Washington la Abu Dhabi. Sursa citată a precizat că orice decizie legată de teritorii va fi lăsată, cel mai probabil, pentru faza finală a negocierilor, după tranșarea celorlalte dosare.
La nivel oficial, Kievul refuză în continuare pretenția Moscovei de a ceda întregul Donbas, iar Rusia nu își retrage revendicările. Zelenski s-a declarat pregătit pentru o întrevedere directă cu Vladimir Putin pentru a tranșa disputele rămase, dar a reiterat că nu va ceda teritorii și nu va recunoaște niciodată peninsula Crimeea ca parte a Federației Ruse. La rândul său, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, a apreciat că o întâlnire față în față între cei doi președinți ar putea fi necesară pentru un deblocaj politic, menționând că Zelenski acceptă orice locație pentru discuții, cu excepția Moscovei.
Consultările trilaterale de la Abu Dhabi — unde pozițiile SUA, ale Ucrainei și ale Rusiei rămân divergente privind teritoriile, încetarea focului și garanțiile de securitate — au fost întrerupte temporar, urmând să fie reluate miercuri dimineață. Oficialii de la Washington au avertizat deja că nu se așteaptă la un rezultat imediat.
Aflat la Universitatea din Copenhaga, Zelenski a oferit o primă evaluare a discuțiilor, recunoscând dificultatea dialogului cu partea rusă. „E dificil cu rușii”, a afirmat el, potrivit publicației Noviny.LIVE, adăugând ironic că aceștia, „ca să spunem așa, nu sunt cei mai buni prieteni ai noștri”.
Cu toate acestea, președintele a catalogat formatul trilateral drept semnificativ și constructiv. Presa a relatat că delegațiile au discutat atât despre viitoarea arhitectură de securitate a Europei și garanțiile aferente pentru regiune și Ucraina, cât și despre pretențiile Rusiei de a primi propriile garanții. Însă, principalul progres concret vizează latura umanitară, părțile agreând deja desfășurarea unei noi operațiuni ample de schimb de prizonieri.
„Am reușit să discutăm despre necesitatea și posibilii parametri ai măsurilor umanitare. Eliberarea prizonierilor este o prioritate. Am discutat în detaliu despre conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și despre fundamentul funcționării lor pe termen lung. Sunt necesare instrumente reale pentru a bloca orice recidivă a războiului. A fost, de asemenea, subiectul necesității unor măsuri de dezescaladare.” - Volodimir Zelenski
Explorează subiectele:
