Bani din PNRR, în pericol: Oficiali români intervin la Bruxelles privind „amendamentul Fritz”

**Intervenția Bucureștiului la Bruxelles** Potrivit unor surse politice, premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au avut o discuție telefonică, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. În cadrul acestei convorbiri, oficialii români au solicitat o analiză detaliată a modificărilor aduse legislației privind integritatea, pentru a stabili dacă acestea afectează îndeplinirea jalonului din PNRR, care ar debloca suma de 770 de milioane de euro. Ilie Bolojan a menționat că era la curent încă de luni cu intenția Partidului Popular European (PPE) de a cere Comisiei Europene verificarea legislației românești, dar a insistat că acest demers nu echivalează automat cu o solicitare de tăiere a fondurilor.

Am știut de această intenție, luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica aceste sume, de a se verifica legislația care se adoptă în România, în așa fel încât România să nu piardă bani. Gândiți-vă că, dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții, așa cum am încercat să facem în această perioadă. Ilie Bolojan

Premierul a subliniat, de asemenea, că ignorarea normelor europene ar putea avea consecințe negative asupra relației României cu instituțiile de la Bruxelles.

În condițiile în care nu se întâmplă acest lucru, riscăm ca, prin modificările pe care le facem, să afectăm, cum să vă spun, relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încredere în Europa. Ceea ce, într-un fel sau altul, înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect. Ilie Bolojan

Bolojan a mai speculat că Uniunea Salvați România (USR) ar fi purtat discuții pe această temă cu grupul Renew Europe din Parlamentul European. El a clarificat natura demersului european: „Această adresă nu este să ni se taie banii, ci această adresă, această solicitare către președinta Comisiei, este să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi, care înseamnă finanțarea banilor europeni pentru România, nu este folosit pentru a încălca valorile europene.” **Presiuni europene și „amendamentul Fritz”** Situația a ajuns în atenția Comisiei Europene după ce, pe 24 august, Manfred Weber, președintele PPE, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, au trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen. Prin această adresă, ei au cerut Comisiei să verifice dacă România îndeplinește condițiile necesare pentru a primi cele 770 de milioane de euro. Liderii europeni au solicitat ca Bucureștiul să fie avertizat că fondurile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență ar putea fi suspendate dacă reforma legislativă nu respectă principiile statului de drept și legislația europeană. Miza centrală a controversei este „amendamentul Fritz”, o modificare legislativă care ar putea avea repercusiuni asupra mandatului lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și lider al USR. Deși această modificare a fost vehement contestată politic, Curtea Constituțională a decis că este conformă cu Legea Fundamentală, iar Parlamentul a reconfirmat ulterior proiectul. Comisia Europeană a declarat că va analiza prevederile privind integritatea în contextul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR. Această cerere nu a fost încă depusă de autoritățile române, iar discuțiile tehnice dintre București și Bruxelles continuă, termenul-limită fiind 31 august 2026. **O rezoluție privind statul de drept în România** Presiunile asupra României nu se limitează doar la problema fondurilor din PNRR. Grupul de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale din cadrul Comisiei LIBE a Parlamentului European a organizat marți, 1 septembrie, două sesiuni de discuții dedicate situației din România și controverselor legate de Legea integrității. Prima reuniune, desfășurată cu ușile închise, a inclus audierea reprezentanților Comisiei Europene, precum și a unor organizații și structuri din domeniul justiției și societății civile. Ulterior, membrii grupului s-au consultat cu oficiali ai autorităților române, printre care reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și Înaltei Curți de Casație și Justiție. La încheierea acestor discuții, Sophie Wilmes, președinta grupului de monitorizare, a comunicat că o serie de aspecte ridicate sunt considerate „deosebit de îngrijorătoare” din perspectiva statului de drept. În consecință, ea a anunțat intenția de a propune o rezoluție pentru următoarea sesiune plenară a Parlamentului European.

Stimați colegi, în urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept. Așa cum s-a menționat în cadrul întâlnirii, am dori, prin urmare, să propunem o rezoluție a grupului pentru următoarea sesiune plenară. Sophie Wilmes

Europarlamentarul român Maria Grapini a reacționat la această declarație, exprimându-și scepticismul cu privire la șansele de adoptare a unei astfel de rezoluții în plen și criticând vehement ceea ce a numit „presiuni” asupra Parlamentului României.

Pentru mine este de absolut de neînțeles, am crezut că s-au potolit după ce au văzut că domnul Weber a revenit la acea scrisoare, după ce noi, grupul S&D, am spus că de fapt nu este nicio încălcare a statului de drept, că de fapt este o presiune, nu este o scrisoare administrativă ce au făcut ei, ci o presiune asupra unui Parlament Național, ceea ce este fără precedent, parlamentele naționale sunt independente și pot să voteze legi așa cum au conștiința și cunoașterea. Procedura există. Eu nu sunt sigură că va ajunge, colegiul președinților de la toate grupurile decid. Este o rușine. Maria Grapini, la Antena 3 CNN

Explorează subiectele:

PNRR Ilie Bolojan Amendament Fritz

Distribuie Distribuie Comentarii