Berlin: Depozit de arme rusești pentru atentate, suspect arestat în România
Autorităţile germane au descoperit un depozit secrete de arme. FOTO: arhivă
La sfârșitul verii trecute, într-o zonă împădurită situată la granița dintre Berlin și Brandenburg, autoritățile germane au făcut o descoperire tulburătoare. Pe baza unor informații considerate suficient de credibile, agenții au localizat o ascunzătoare amenajată cu grijă, unde au găsit două pistoale funcționale. **Depozit atribuit serviciilor ruse** La mai bine de un an de la acest incident, investigația a ajuns la o concluzie alarmantă, tratată cu maximă seriozitate de către autoritățile germane: depozitul ar fi fost creat pentru serviciile de informații ruse. Conform informațiilor publicate de Süddeutsche Zeitung, NDR și WDR, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) consideră că armele făceau parte dintr-un depozit clandestin al serviciilor rusești. Acestea ar fi fost destinate agenților desemnați de Moscova să desfășoare în Germania „operațiuni cinetice”, un termen folosit de servicii pentru a descrie atentate și asasinate. După descoperirea ascunzătorii, experții au intervenit pentru a face pistoalele inutilizabile și le-au echipat cu dispozitive de urmărire GPS. Surse oficiale citate de presa germană au declarat că ascunzătoarea a fost lăsată intactă și monitorizată de la distanță cu mijloace tehnice, în speranța de a identifica persoanele care ar fi venit să recupereze armele și, prin extensie, pe cele care coordonau operațiunea. Cu toate acestea, așteptările nu s-au împlinit; nimeni nu a mai venit după pistoale. Anchetatorii consideră acum depozitul drept „mort”, presupunând că cei care l-au amenajat au aflat de intervenția autorităților și l-au abandonat. **Arestarea unui suspect în România** În ciuda faptului că ascunzătoarea a rămas inactivă, autoritățile germane au reușit să identifice un suspect care ar putea fi direct legat de acest depozit. Bărbatul a fost arestat în România, iar anchetatorii germani cred că acesta ar fi putut amenaja depozitul subteran, conform acelorași publicații, SZ, NDR și WDR. Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a refuzat să ofere detalii suplimentare despre caz, purtătoarea de cuvânt a instituției precizând că, în principiu, nu se fac declarații despre „chestiuni care vizează eventuale activități concrete ale serviciilor de informații”. Nici Ambasada Rusiei la Berlin nu a răspuns solicitării de comentarii cu privire la depozitul de arme. **Îngrijorări crescânde privind operațiunile rusești** Această investigație are loc într-un context în care serviciile germane avertizează de mai multe luni cu privire la o intensificare a operațiunilor rusești în Europa. Sinan Selen, președintele Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, a semnalat în cadrul unor întâlniri restrânse la Berlin că serviciile ruse și-au modificat abordarea și ar putea recurge la operațiuni mai agresive, inclusiv atentate țintite pe teritoriul Germaniei. Printre posibilele ținte s-ar număra manageri din industria de apărare, membri ai opoziției ruse aflați în exil și persoane care susțin Ucraina. Deși Moscova a respins constant acuzațiile privind implicarea sa în acte de sabotaj și spionaj în țările care sprijină Ucraina, catalogându-le drept manifestări ale „paranoiei occidentale”, declarațiile recente ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, după un incident în care o dronă ar fi vizat un avion ucrainean de transport de marfă la Leipzig, au amplificat îngrijorările. „Ne vom înăspri semnificativ metodele pentru a distruge tot ceea ce mașinăria de război a Kievului primește din Occident. Și deja facem acest lucru”, a declarat Lavrov. Această declarație, deși nu demonstrează o legătură directă cu depozitul de lângă Berlin, este analizată de autoritățile germane într-un climat de securitate tot mai tensionat. **Ecouri din perioada Războiului Rece** Ideea de a ascunde arme și echipamente în depozite clandestine este o metodă clasică utilizată de serviciile de informații ruse. Uniunea Sovietică a practicat astfel de acțiuni încă din timpul Războiului Rece , inclusiv în Europa Occidentală. Aceste ascunzători erau amplasate în zone izolate sau în apropierea unor repere ușor de identificat și puteau fi folosite de agenți care operau sub identități false. Informațiile oferite de fostul ofițer KGB Vasili Mitrohin au dezvăluit ulterior amploarea acestor pregătiri. Conform documentelor și mărturiilor sale, Moscova elaborase scenarii pentru un eventual conflict cu NATO și pentru operațiuni desfășurate inclusiv în Germania de Vest. Militarii sovietici identificaseră încă de pe atunci obiective strategice, precum baze militare, instalații ale industriei de apărare și infrastructură esențială. Depozitele clandestine conțineau nu doar arme și echipamente de comunicații, ci și explozibili care puteau fi folosiți, în cazul unui conflict, pentru sabotarea unor obiective precum căile ferate. Un caz similar, descoperit în urmă cu doi ani în Renania-Palatinat, demonstrează că astfel de depozite mai pot ieși la iveală. În timpul unor lucrări de construcție în apropiere de Bellheim, muncitorii au găsit întâmplător explozibili și grenade de mână. Obiectele fuseseră ambalate profesionist și ascunse lângă o conductă NATO, folosită pentru alimentarea cu combustibil a forțelor alianței. La momentul respectiv, autoritățile nu au exclus posibilitatea ca materialele să fie o rămășiță a infrastructurii clandestine din perioada Războiului Rece. Descoperirea depozitului de lângă Berlin, anul trecut, arată că aceste metode au revenit în atenția serviciilor, într-un moment în care confruntarea dintre Rusia și Occident a căpătat o dimensiune mult mai directă.
