Blocajul din Ministerul Transporturilor ar putea torpila revenirea probei în poligon la examenul auto

Proiectul legislativ, susținut de peste cincizeci de parlamentari, propune reintroducerea probei practice în poligon pentru obținerea permisului de conducere categoria B, o cerință care a fost eliminată în anul 2000. Această inițiativă vine în contextul criticilor repetate privind nivelul insuficient de pregătire al șoferilor începători și al statisticilor îngrijorătoare care plasează România constant în topul negativ al Uniunii Europene la capitolul decese în accidente rutiere la milionul de locuitori. O parte semnificativă a acestor incidente implică șoferi cu o vechime mai mică de doi ani. Conform inițiativei, examenul practic va fi structurat în două etape: o probă tehnică de conducere în poligon, unde se vor verifica aptitudinile de manevrare a autovehiculului în condiții controlate, urmată de o probă de conducere pe drumurile publice. Promovarea etapei din poligon va fi o condiție obligatorie pentru a putea susține proba în trafic. Propunerea include patru manevre fundamentale, considerate esențiale pentru stăpânirea gabaritului mașinii și siguranța circulației: plecarea din rampă, deplasarea în marșarier, parcarea laterală și întoarcerea în spațiu limitat. Inițiatorii subliniază că multe state membre ale UE, precum Germania, Polonia, Italia sau Ungaria, mențin o astfel de probă sau un echivalent al acesteia ca etapă esențială în formarea conducătorilor auto.

În multe state membre ale Uniunii Europene (precum Germania, Polonia, Italia, Ungaria), proba din poligon sau un echivalent al acesteia este păstrată ca etapă esențială în formarea conducătorilor auto. Reintroducerea sa în România nu contravine dreptului european și este, dimpotrivă, o armonizare cu standardele minime de siguranță rutieră și bune practici administrative.

Inițiatorii proiectului argumentează că proba de conducere exclusiv în trafic, așa cum se desfășoară în prezent, nu permite o evaluare uniformă și standardizată a manevrelor critice. Această lacună face ca șoferii să intre în circulație fără a demonstra o stăpânire tehnică adecvată a vehiculului. **Expertul Titi Aur avertizează asupra blocajelor administrative** Deși proiectul este considerat benefic, Titi Aur, expert în conducere defensivă, avertizează că măsura riscă să rămână o intenție legislativă, fără aplicare practică, din cauza „lipsei de voință” din partea Ministerului Transporturilor. Scepticismul său se bazează pe un tipar observat în cazul unor legi anterioare care, deși adoptate de Parlament, nu au fost urmate de elaborarea normelor de aplicare necesare.

Proiectul de lege a fost inițiat de peste cincizeci de parlamentari, iar inițiativa este una foarte bună, deoarece avem nevoie de o astfel de reglementare. În prezent, șoferii noștri sunt insuficient pregătiți, iar școlile auto nu le oferă o pregătire corespunzătoare, mai ales în ceea ce privește manevrarea mașinii și cunoașterea gabaritului acesteia, unde pregătirea este aproape inexistentă. Unii instructori mai dedicați organizează, din proprie inițiativă, exerciții suplimentare în locuri retrase, dar acestea nu sunt suficiente și pot crea dificultăți în trafic. Din păcate, chiar dacă legea va fi adoptată, Ministerul Transporturilor nu o va pune în aplicare. Acesta va întârzia adoptarea normelor de aplicare, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor legi: Legea 20 din 2022, privind conducerea defensivă, și Legea 48 din 2024, referitoare la programa școlilor de șoferi, nu au norme de aplicare nici astăzi, după patru ani și jumătate, respectiv după un an, din cauza lipsei de voință a ministerului. Același scenariu se va repeta și pentru această lege: după ce va fi votată și promulgată, Ministerul Transporturilor nu va elabora normele necesare, iar așa-numitul grup de dialog social se va opune din nou, din interese ascunse. Astfel, legea nu va produce niciun efect în România. Titi Aur

Titi Aur subliniază că legile 20/2022 și 48/2024, care prevedeau termene de șase luni pentru elaborarea normelor, nu au fost adoptate nici până în prezent, din „simplul motiv că funcționarii nu doresc acest lucru, iar nimeni nu are puterea de a-i obliga”. El suspectează că există o forță mai puternică decât deciziile politice în spatele acestui blocaj.

Este o realitate evidentă și ușor de verificat. Deși Legea 20 din 2022 și Legea 48 din 2024 prevăd termene de șase luni pentru elaborarea normelor, acestea nu au fost adoptate nici până astăzi, pentru simplul motiv că funcționarii nu doresc acest lucru, iar nimeni nu are puterea de a-i obliga. Întrebarea firească este de ce, în ciuda numărului mare de miniștri care s-au succedat din diferite partide, nu s-a reușit rezolvarea acestei situații. Răspunsul pare să fie că există o forță mai puternică decât deciziile politice, și anume puterea banilor, interesele ascunse sau influența serviciilor asupra Parlamentului. Titi Aur

**Interese financiare în sistemul de pregătire a șoferilor** Expertul acuză existența unor rețele de interese în cadrul Ministerului Transporturilor, care se opun oricărei îmbunătățiri a pregătirii șoferilor. Aceste interese sunt legate de vânzarea ilegală de atestate profesionale, un sistem care generează venituri considerabile.

Motivul pentru care Ministerul Transporturilor nu aplică legile privind pregătirea șoferilor este că în această instituție există un grup organizat, cu interese financiare, care poate fi asemănat unei rețele corupte. Acest grup este implicat în vânzarea ilegală de atestate profesionale pentru șoferi, iar dovezi în acest sens există, de exemplu, în cazul cutiilor de pantofi umplute cu bani sau în investigația Recorder, care arăta cum se eliberează atestate pentru instructorii auto fără ca aceștia să treacă probe reale. Deși șoferii profesioniști din România sunt implicați în cele mai multe accidente și plătesc cele mai mari prime de asigurare din Europa, autoritățile nu doresc să îmbunătățească pregătirea acestora, pentru că sistemul actual generează venituri mari prin vânzarea de atestate. În spatele acestei situații se află așa-numitul grup de dialog social, format în special din proprietari de școli de șoferi, care au multiple interese și dețin controlul asupra autorizațiilor de transport și a altor aspecte ale sistemului. Aceștia se opun oricărei îmbunătățiri, pentru a păstra controlul asupra afacerilor și pentru a continua să obțină profituri pe seama lipsei de siguranță rutieră și a pregătirii deficitare a șoferilor. Titi Aur

Titi Aur a reiterat că, în ciuda numărului mare de miniștri care s-au succedat la conducerea Ministerului Transporturilor, situația a rămas neschimbată, funcționarii publici reușind să blocheze inițiativele de reformă. El a făcut referire la o discuție din 2019 cu Adriana Calapici, directoarea de atunci a Direcției de Transport Rutier, care i-ar fi spus: „Lasă-mă, domnule, de când sunt eu aici s-au schimbat opt sau zece miniștri.” O atitudine similară ar fi fost observată și la venirea fostului ministru Ciprian Șerban.

Acum aproximativ șapte ani, în 2019, doamna Adriana Calapici, directoarea Direcției de Transport Rutier, mi-a spus mie și altor colegi: «Lasă-mă, domnule, de când sunt eu aici s-au schimbat opt sau zece miniștri.» Același discurs l-a avut și când a venit ultimul ministru, Ciprian Șerban, sugerând că miniștrii vin și pleacă, dar ea rămâne. Deși ministrul a încercat atunci să rezolve problema prin aplicarea Legii 20 din 2022, s-a format un grup de lucru în toamna anului trecut, din care am făcut și eu parte, dar întâlnirile nu au dus la nimic concret, deoarece din partea conducerii exista atitudinea că miniștrii sunt temporari, iar ei sunt permanenți. În acest sistem a fost implicat și Cristian Anton, care acum este arestat în cazul cutiilor cu bani, dar care făcea parte din aceeași rețea. Interesele sunt atât de mari, iar implicările atât de adânci, încât nu se realizează nimic pozitiv. Atunci când legea impune elaborarea normelor în termen de șase luni, iar acest lucru nu se întâmplă, este clar că există o lipsă de voință. Titi Aur

Explorează subiectele:

Examen auto Titi Aur Ministerul Transporturilor

Distribuie Distribuie Comentarii