Bomba cu ceas a pensiilor: bărbații ar putea munci până la 70 de ani în România
Sistemul public de pensii din România se îndreaptă spre un blocaj major pe fondul îmbătrânirii accelerate a populației, avertizează economiștii. Cum mai mult de jumătate dintre seniorii români sunt deja forțați de sărăcie să muncească și după retragerea oficială din activitate, singura soluție a statului pentru a evita colapsul financiar în următorii ani ar putea fi creșterea vârstei de pensionare până la 70 de ani.
Deși retragerea din viața profesională ar trebui să reprezinte începutul unei perioade lipsite de griji, în care cetățenii își primesc înapoi contribuțiile plătite statului timp de decenii, realitatea din România este complet diferită. Pentru majoritatea vârstnicilor, sumele încasate lunar sunt insuficiente pentru un trai decent. Dacă cei mai norocoși primesc sprijin financiar din partea familiei pentru a-și acoperi cheltuielile, cei mai mulți sunt nevoiți să rămână în câmpul muncii mult timp după împlinirea vârstei standard de pensionare.
Statisticile oficiale confirmă această criză profundă. Conform datelor Eurostat, 54,3% dintre pensionarii români continuă să lucreze deoarece nu își permit financiar să se oprească, un procent aproape dublu față de media Uniunii Europene, care se situează la doar 28,6%. Totodată, o analiză a Fundației Friedrich Ebert bazată pe cifrele Eurostat relevă că aproape un sfert dintre românii care au depășit vârsta de 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, depășind din nou media europeană de 18,3%.
Criza demografică și perspectiva pensionării la 70 de ani
Viitorul se anunță și mai sumbru din cauza declinului demografic sever. Cele mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că numărul persoanelor de peste 65 de ani (4,09 milioane) îl depășește cu 39,2% pe cel al tinerilor cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani (2,94 milioane). Această disproporție va pune o presiune uriașă pe sistemul public în deceniile următoare, întrucât o populație activă tot mai restrânsă va trebui să susțină financiar un număr mult mai mare de seniori.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Ziare.com că, în lipsa unor măsuri radicale, statul nu va mai putea gestiona această situație, iar creșterea vârstei de pensionare devine inevitabilă.
”Problema pensiilor este ca o bombă cu ceas. În următorii 5-7 ani vor ieși la pensie 1,3 milioane de oameni și este un mare semn de întrebare cine le va plăti pensiile, având în vedere că noi nu avem încă 1,3 milioane de angajați noi în economie. Se pune problema să vedem ce facem cu acești oameni: îi abandonăm în fața televizorului sau încercăm să îi activăm mai mult din punct de vedere economic. Probabil vom asista la o creștere a vârstei de pensionare, singura măsură eficientă în momentul de față care să mai tempereze din efectul acestei bombe cu ceas. Nu este exclus ca în următorii 5-6 ani să vedem vârsta de pensionare, cel puțin pentru bărbați, crescând la 70 de ani, așa cum ne recomandă Banca Mondială încă din 2010” - Adrian Negrescu, analist economic.
De ce ajung pensionarii să muncească pe bani puțini
În prezent, pensionarea echivalează cu un șoc financiar sever pentru majoritatea cetățenilor, avertizează specialistul, care subliniază că oamenii vor fi tot mai constrânși să își caute de lucru la bătrânețe.
”Pentru majoritatea românilor, să iasă la pensie a devenit un adevărat coșmar financiar, în condițiile în care pensiile în România sunt foarte mici raportat la nivelul prețurilor și la costurile vieții de zi cu zi. E un calcul simplu pe care îl putem face fiecare dintre noi. În funcție de cât câștigăm acum net, cam 30% va fi pensia pe care o vom primi când vom ieși din activitate. Având în vedere că pensiile sunt foarte mici, marea majoritate a populației este nevoită să lucreze după pensie, în condițiile în care, în multe situații, pensia nu acoperă nici măcar cheltuielile obișnuite cu utilitățile, cu medicamentele și cu viața de zi cu zi” - Adrian Negrescu, analist economic.
Deși Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) derulează constant programe menite să stimuleze companiile să recruteze persoane trecute de 50 de ani, angajatorii preferă în continuare tinerii. Astfel, cei aflați în pragul pensionării sau care au depășit deja acest moment ajung să fie remunerați cu salarii foarte mici. Adrian Negrescu explică de ce inițiativele statului nu au succes pe piața liberă:
”Au mai fost astfel de proiecte inițiate de politicieni, dar de fiecare dată au fost sortite eșecului, în condițiile în care mediul de afaceri își dorește angajați cu forță de muncă, angajați care într-adevăr să fie capabili să asigure toate serviciile pentru care îi plătesc. Joburile pentru cei în vârstă, din păcate, sunt din zona serviciilor slab plătite, sau, la polul opus, din zona expertizei, mai ales în domenii științifice, acolo unde, într-adevăr, experiența își spune cuvântul. Avem foarte mulți profesori și medici pensionari, foarte mulți experți în diverse domenii care lucrează și după vârsta de pensionare. Nu statul este cel care dictează în momentul de față politica asta legată de angajarea celor aflați la vârsta a treia, ci piața forței de muncă, care își manifestă, până la urmă, opțiunile în funcție de necesități” - Adrian Negrescu, analist economic.
Avertisment pentru tineri: Statul își va lua mâna de pe sistem
Situația actuală a seniorilor ar trebui să reprezinte un avertisment serios pentru generațiile active. În opinia lui Negrescu, cei care nu își pregătesc din timp retragerea din activitate riscă să devină niște ”asistenți sociali, dependenți de pixul unui politician aflat la putere care va decide, din punct de vedere financiar, ce se va întâmpla cu viața lor”.
Pe măsură ce rolul statului în asigurarea veniturilor la bătrânețe se va diminua, responsabilitatea financiară va cădea exclusiv pe umerii fiecărui individ. Analistul punctează că ”să îți pui niște bani deoparte, să te pregătești pentru ieșirea la pensie, va deveni fundamental pentru toate generațiile de acum încolo, în condițiile în care nici măcar pensia de pe pilonul 2 nu îți aduce un câștig semnificativ, având în vedere situația financiară a României”.
Pentru a face față provocărilor economice viitoare, tinerii sunt sfătuiți să dobândească cel puțin două calificări profesionale, astfel încât să se poată adapta ușor pe piața muncii, și să își creeze propriile plase de siguranță financiară, întrucât ”statul își va lua ușor, dar sigur, mâna de pe sistemele de pensii”.
”Trebuie să se apuce să pună bani deoparte sub diverse forme, de la investiții imobiliare, la investiții în ETF-uri, în orice modalitate de a economisi pe termen mediu și lung, pentru că dacă nu vor face acest lucru, probabil vor deveni cu toții niște asistați sociali într-un stat care va face eforturi uriașe în următorii zece ani să plătească pensiile celor care au ieșit din activitate” - Adrian Negrescu, analist economic.
În ceea ce îi privește pe românii care sunt deja pensionari, soluția identificată de economist este menținerea unei vieți active și găsirea unor surse suplimentare de venit. În paralel, statul ar trebui să demareze campanii de conștientizare privind impactul financiar al pensionării și să încurajeze populația să economisească.
Explorează subiectele:
