Capcana invizibilă din supermarket: de ce umplem coșul cu lucruri inutile
Contrar credinței populare că mersul la cumpărături pe stomacul gol ne face să cheltuim nechibzuit, noile cercetări demonstrează că factorii reali care ne golesc portofelul sunt lipsa unui obiectiv clar și mirajul ofertelor la pachet. Psihologii explică mecanismele emoționale din spatele achizițiilor impulsive și cum o simplă promoție la raft se transformă direct în risipă alimentară.
Ofertele din supermarket pot încuraja cumpărăturile impulsive Foto: Shutterstock
Chiar și atunci când plecăm de acasă cu o listă strictă, o vizită banală la magazin se poate transforma rapid într-o cheltuială neprevăzută. Fie că este vorba despre o ciocolată plasată strategic lângă casa de marcat, un preț redus la jumătate sau o promoție de tipul „trei la preț de două”, tentațiile de la raft ne modifică frecvent deciziile. Pentru a înțelege de ce ajungem să dăm banii pe lucruri inutile și cum ne putem proteja bugetul, psihologul clinician și psihoterapeutul integrativ Ileana Ilie a analizat, pentru „Adevărul”, mecanismele din spatele acestui comportament.
Mitul stomacului gol, demontat de cercetători
Unul dintre cele mai răspândite sfaturi financiare ne îndeamnă să nu mergem niciodată la cumpărături când ne este foame, sub pretextul că vom umple coșul peste măsură. Totuși, o cercetare realizată în Olanda și publicată în august 2026 în revista de specialitate Journal of Retailing and Consumer Services demontează parțial această teorie. Specialiștii de la Breda University of Applied Sciences au evaluat bonurile fiscale a 323 de clienți, însumând aproape 3.800 de articole achiziționate, și au descoperit că deciziile sunt dictate mai degrabă de vârstă și de scopul vizitei decât de apetit.
Datele statistice nu au relevat o legătură semnificativă între senzația de foame și volumul total de produse cumpărate neplanificat. În schimb, foamea dictează categoria produselor alese, orientând consumatorii către gustări și dulciuri. Evaluând foamea pe o scară de la 0 la 10, oamenii de știință au observat că fiecare punct suplimentar crește cu aproximativ 9% probabilitatea de a pune în coș biscuiți, ciocolată sau alte produse similare care nu erau pe listă.
Adevărata capcană stă însă în motivul pentru care trecem pragul magazinului. După cum subliniază cercetătorul Sait Durgun, intenția vizitei cântărește mult mai greu decât stomacul gol. Studiul arată că 69% dintre cei care au intrat în supermarket doar pentru a răsfoi oferta au sfârșit prin a cumpăra produse neplanificate, comparativ cu doar 24% dintre cei veniți strict pentru aprovizionarea de rutină. Analiza statistică extinsă, care a luat în calcul toți factorii studiați, indică faptul că lipsa unui scop clar crește de aproximativ 8,6 ori riscul de a face achiziții spontane.
Vârsta joacă, la rândul ei, un rol decisiv. Deși participanții de peste 55 de ani au raportat un nivel mai ridicat de foame față de restul eșantionului, tot ei au înregistrat cele mai puține abateri de la planul de cumpărături. Corelarea dintre foame și achizițiile de impuls s-a manifestat exclusiv în rândul clienților mai tineri.
„La vârste mai tinere poate exista mai multă disponibilitate pentru noutate, pentru testarea unor produse sau pentru schimbarea preferințelor. Asta nu înseamnă automat lipsă de disciplină, ci pur și simplu un context de consum diferit”, explică psihologul Ileana Ilie. Totodată, experta subliniază că nu orice abatere de la listă este nocivă, făcând distincția între neplanificat și impulsiv:
„Dacă găsesc detergentul pe care îl folosesc la un preț foarte bun și cumpăr încă unul, deși nu era pe listă, am făcut o achiziție neplanificată, dar nu neapărat irațională. În cumpărarea impulsivă, reacția de moment și dorința de a avea produsul cântăresc mai mult decât analiza nevoii sau a consecințelor” - Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.
Cum alimentează promoțiile de volum risipa alimentară
Ofertele condiționate de volum, precum „cumperi două și primești unul gratis”, nu doar că umflă nota de plată, dar generează și un fenomen îngrijorător: aruncarea mâncării la gunoi. Această realitate este confirmată de un studiu apărut în mai 2025 în publicația Scientific Reports. Cercetătoarele Christina Gravert și Milica Mormann au monitorizat peste 43.000 de tranzacții vizând legume proaspete în opt supermarketuri. Ele au constatat că promoțiile aplicate la mai multe bucăți au crescut vânzările cu 19,5% față de reducerile echivalente aplicate unui singur articol. Din păcate, surplusul achiziționat a ajuns adesea să se strice, anulând orice beneficiu financiar al promoției.
„Oamenii au impresia că economisesc bani, dar ajung să cumpere mai mult decât pot consuma”, a punctat cercetătoarea Christina Gravert. Mecanismul psihologic din spatele acestei iluzii este detaliat și de Ileana Ilie:
„În fața unui preț tăiat, atenția se poate muta de la «am nevoie de produsul acesta?» la «cât economisesc dacă îl cumpăr?». La ofertele de tip «3 la preț de 2», senzația de câștig este și mai vizibilă: avem impresia că primim ceva în plus. Numai că o reducere bună și o achiziție utilă nu sunt același lucru. Putem economisi 30% la ceva pe care altfel nu am fi cheltuit deloc bani” - Ileana Ilie, psiholog.
Consecințele acestui comportament se văd în statisticile europene. Conform datelor publicate de Eurostat în septembrie 2026, la nivelul Uniunii Europene s-au aruncat, pe parcursul anului 2024, circa 57,9 milioane de tone de produse și resturi alimentare (atât comestibile, cât și necomestibile). Această cifră uriașă revine la 129 de kilograme pe cap de locuitor, iar gospodăriile populației sunt responsabile pentru 53% din totalul risipei, generând o medie de 69 de kilograme de deșeuri alimentare pentru fiecare persoană.
Factorul emoțional și soluțiile cumpărătorilor
Dincolo de strategiile de marketing ale magazinelor, vulnerabilitatea noastră la raft este amplificată de oboseală, grabă și starea emoțională, mai ales la finalul unei zile solicitante. „Nu înseamnă că stresul ori oboseala ne fac automat să cumpărăm impulsiv, dar pot reduce disponibilitatea de a opri fiecare impuls și de a verifica dacă produsul chiar ne este necesar”, menționează Ileana Ilie. Ea adaugă că, pentru mulți consumatori, actul achiziției funcționează ca un pansament emoțional:
„Pentru unele persoane, cumpărarea are o mică valoare de recompensă: noutatea, plăcerea de a-și oferi ceva sau senzația că au făcut o afacere bună pot schimba pentru scurt timp starea de spirit. După o zi grea, această recompensă imediată poate deveni mai atractivă decât ar fi într-un moment neutru” - Ileana Ilie, psiholog.
Frustrarea legată de cheltuielile neprevăzute este intens dezbătută și pe platforma Reddit, unde utilizatorii schimbă sfaturi pentru protejarea bugetului. Pe forumul australian r/FrugalAus, un membru al comunității a rezumat perfect dilema generală:
„Pot să intru în magazin pentru două lucruri și, cumva, să ies cu o sacoșă plină de produse în plus. Niciunul nu pare deosebit de scump luat separat, dar suma crește rapid. Am început să merg cu o listă și să încerc să nu mai trec pe la fiecare raion. Ajută puțin. Știe cineva o metodă care chiar funcționează pentru a evita cumpărăturile impulsive?” - Utilizator Reddit (r/FrugalAus).
Soluțiile propuse de alți internauți variază de la organizarea riguroasă până la restricții drastice. Un utilizator a sugerat renunțarea la carduri: „Plătește numerar și ia cu tine doar suma necesară pentru produsele de care ai nevoie”. Altcineva a explicat că își structurează lista exact în ordinea raioanelor din magazin: „În felul acesta, nu uit ce am de cumpărat și sunt mai puține șanse să iau produse care îmi atrag atenția în timp ce mă plimb printre rafturi”.
Pe un alt grup dedicat economisirii, r/Frugal, un cumpărător care obișnuia să comande doar online a povestit șocul resimțit la revenirea în magazinele fizice: „Am fost pentru prima dată după mult timp să fac cumpărături direct din magazin și, până să ajung la casă, nu aveam nicio idee cât mă costau toate produsele din coș. Suma a fost mult mai mare decât mă așteptam!”. Pentru a preveni astfel de situații, un alt participant la discuție a adoptat o regulă strictă:
„Încerc să evit complet drumurile la magazin în timpul săptămânii și să mă descurc până în weekend. Nu mai avem pâine? Foarte bine, nu mâncăm pâine prăjită câteva zile. Așa evit un drum în plus și sunt nevoit să folosesc mai creativ ce am deja în casă.” - Utilizator Reddit.
Cum luăm decizii raționale în fața raftului
Deși stabilirea unui buget și redactarea unei liste sunt pași importanți, eficiența lor depinde de cât de bine gestionăm stocurile de acasă și planurile de consum. Potrivit studiului din Scientific Reports, cumpărătorii tind să achiziționeze cantități mai rezonabile atunci când reducerile vizează produse individuale, fără condiționări de volum, dar și atunci când în magazine sunt afișate mesaje care îi îndeamnă să reflecteze la nevoile lor reale.
Reducerile aduc beneficii financiare autentice doar pentru articolele de uz curent, pe care știm sigur că le vom consuma. Pentru a nu cădea în capcana marketingului, Ileana Ilie recomandă un exercițiu simplu de auto-chestionare:
„În fața promoțiilor, unul dintre cele mai utile filtre este să separăm reducerea de nevoie: «Aș cumpăra produsul acesta și dacă nu ar fi la promoție?». În cazul ofertelor de volum, întrebarea poate fi și mai concretă: «Voi folosi într-adevăr trei bucăți sau cumpăr trei doar pentru că una pare gratuită?»” - Ileana Ilie, psiholog.
În final, cheia nu este transformarea mersului la supermarket într-o corvoadă matematică, ci pregătirea mentală prealabilă. „Nu trebuie să transformăm cumpărăturile într-un exercițiu rigid. Ideea este să nu lăsăm toate deciziile pentru momentul în care produsul, ambalajul și reducerea sunt deja în fața noastră”, concluzionează specialista.
Explorează subiectele:
