BREAKING! Curtea Supremă a atacat la CCR legea privind desecretizarea protocoalelor, care le permite infractorilor ca Dragnea să ceară revizuirea sentințelor definitive

BREAKING! Curtea Supremă a atacat la CCR legea privind desecretizarea protocoalelor, care le permite infractorilor ca Dragnea să ceară revizuirea sentințelor definitive. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atacat marți la Curtea Constituțională (CCR) legea privind desecretizarea protocoalelor, adoptată săptămâna trecută de Parlament la inițiativa lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și care ar permite infractorilor condamnați definitiv să ceară revizuirea sentințelor.

”Marți, 20 noiembrie 2018, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite, conform dispozițiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de ÎCCJ.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat pe 14 noiembrie proiectul inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind declasificarea protocoalelor încheiate între serviciile de informații și instituțiile judiciare.

Inițiativa prevede și faptul că infractorii condamnați definitiv pe bază de probe obținute prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor vor putea cere revizuirea deciziilor.

S-au înregistrat 174 de voturi „pentru”, 92 „împotrivă” şi patru abţineri.

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Un amendament adoptat de deputaţii juriști pe 30 octombrie prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

„Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat pe 30 octombrie.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, este o altă prevedere.

Experții consultați de G4Media.ro au explicat că, dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Dăncilă la DNA? Ițele scandalului Tarom duc la vârful guvernului și PSD! „Cuc s-a dus la ordin acasă la direct…

2 Info / Gâdea, notificat de noua șefă a Parchetului European să achite daunele morale de 300.000 de lei

3 Nou scandal în PSD! Păcăliții vor să dea în judecată partidul! Dăncilă a aprobat ca doar Plumb să primească ba…

4 Dăncilă, la DNA! Documentul care aruncă în aer PSD! Dragnea o reclamă pe Dăncilă că a fraudat banii UE și nu i…

5 Ce au convenit Orban și Iohannis la ședința de azi. Favoriții momentului la ministerele Justiției, Internelor,…

recomandări

Te ia DNA: Emilian Gămureac

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Vezi cum piatra asta sare de 88 de ori peste apă