BREAKING Bloomberg anunță că traderii tratează obligațiunile României deja ca junk, deși nu a fost încă retrogradată
Deși agențiile internaționale de rating mențin încă România pe ultima treaptă recomandată investițiilor, piețele financiare evaluează deja datoria suverană a țării la nivelul categoriei speculative „junk”. Cu toate acestea, randamentele mari oferite de Trezorerie continuă să atragă administratorii de fonduri, care mizează pe stabilizarea politică și pe rigoarea viitorului buget pentru 2027, conform unei analize Bloomberg.
Pe piețele financiare internaționale, România a ajuns un caz singular în interiorul Uniunii Europene: deși păstrează formal statutul „investment grade”, costul la care se împrumută este echivalent cu cel al statelor încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (junk). Datoria externă a țării este cotată similar cu cea a unor economii emergente precum Brazilia, Columbia sau Africa de Sud, toate având calificative speculative.
Această percepție este reflectată fidel de costul asigurării împotriva riscului de neplată (contractele CDS pe cinci ani). Nivelul atins de România este cel mai ridicat din rândul celor peste 60 de state din întreaga lume care dețin calificative favorabile investitorilor. Marți, CDS-urile se tranzacționau la 144 de puncte de bază, în scădere totuși de la pragul de 167 de puncte atins la finalul lunii aprilie, când turbulențele de pe scena politică internă luaseră amploare. Prin comparație, alte state considerate „investment grade” cu prime mari de risc, cum sunt Indonezia sau Oman, se situează în jurul a doar 85 de puncte de bază.
O discrepanță similară se observă și pe piața internă a titlurilor de stat. Randamentul cerut pentru obligațiunile pe doi ani emise în lei ajunge la 6,52%, reprezentând un record negativ în Uniunea Europeană. Statul român este nevoit să suporte dobânzi cu circa 180 de puncte de bază mai mari decât cele plătite de Polonia și cu aproximativ 235 de puncte de bază peste cele ale Cehiei pentru scadențe similare.
În mod paradoxal, această scumpire a împrumuturilor funcționează ca un magnet pentru o parte a investitorilor străini. Strategii din marile centre financiare consideră că nivelul ridicat al dobânzilor compensează adecvat pericolele venite dinspre București, unde un guvern majoritar s-a prăbușit în luna mai în urma disputelor pe tema măsurilor de austeritate.
Juan Orts, strateg în cadrul băncii Societe Generale la Londra, a subliniat că actualele cotații oferă oportunități reale de intrare pe piață:
„La nivelurile actuale, achiziția începe să devină atractivă. Este scenariul clasic pentru piețele emergente: când există un exces de pesimism și toată lumea este îngrijorată, atunci este momentul să cumperi.”
Analistul a remarcat că România a „evitat glonțul” în iulie, când Fitch Ratings a păstrat calificativul suveran la BBB-, cel mai de jos nivel din zona investment grade. O decizie similară de menținere este anticipată și de la S&P Global în cadrul revizuirii programate luna viitoare, în vreme ce Moody’s evaluează țara la treapta Baa3.
Deși riscurile s-au accentuat după căderea executivului, reacția piețelor secundare a rămas temperată. Sheraz Hussain, manager de portofoliu la RBC BlueBay în Londra, a arătat că, în pofida tensiunilor interne mai mari, diferențialele de randament (spread-urile) ale titlurilor românești au rezistat nesperat de bine.
Totuși, marja de eroare a autorităților este practic inexistentă. România se confruntă cu cel mai rapid ritm de creștere a prețurilor din UE și caută să iasă din recesiune, în timp ce instabilitatea guvernamentală amenință obiectivele de reducere a cheltuielilor. Agenția Fitch a semnalat deja că, deși deficitul din acest an a scăzut peste estimări, neînțelegerile dintre marile partide blochează predictibilitatea planurilor bugetare de după 2026, fiind indispensabile noi reforme pentru ținerea sub control a datoriei publice.
Testul major pentru menținerea încrederii creditorilor va fi conturarea planului bugetar pentru 2027 și evitarea instabilității provocate de alegeri anticipate. În opinia lui Viktor Szabo, director de investiții la Aberdeen Investments, obligațiunile în lei oferă valoare reală în contextul unor dobânzi stabile și dacă execuția bugetară continuă să depășească așteptările. Cu toate acestea, avertismentul său rămâne clar: o propunere slabă sau lipsită de credibilitate pentru bugetul din 2027 riscă să arunce definitiv România în categoria speculativă junk.
Explorează subiectele:
