Cafeaua, un aliat neașteptat: Până la cinci cești pe zi protejează inima
Amatorii de cafea au motive să zâmbească: un studiu științific recent sugerează că această băutură populară ar putea fi mai benefică decât se credea pentru sănătatea cardiovasculară. Potrivit unei analize aprofundate a celor mai recente cercetări, un consum moderat de cafea – de până la cinci cești zilnic – este considerat sigur pentru majoritatea adulților și, mai mult, ar putea contribui la reducerea riscului de afecțiuni grave precum insuficiența cardiacă, bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.
Cafeaua, mai sănătoasă decât se credea.
Noile concluzii provin dintr-o declarație științifică recentă, care a analizat cele mai recente studii privind impactul cafelei asupra sănătății cardiovasculare, așa cum a fost raportat de Mirror . Cercetătorii au stabilit că un consum de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi, echivalentul a aproximativ trei până la cinci cești de cafea neagră, este considerat sigur pentru majoritatea adulților.
Această cantitate de cafea nu numai că nu crește riscul cardiovascular, dar poate chiar să îl diminueze, cu condiția ca băutura să fie consumată fără zahăr, siropuri sau frișcă.
Gregory Marcus, profesor de medicină la Universitatea California din San Francisco și coordonatorul grupului de autori ai raportului, a subliniat importanța acestor constatări: „Cofeina din cafea face parte din viața de zi cu zi pentru milioane de oameni. Analiza noastră arată că, pentru majoritatea adulților, consumul de până la 400 mg de cofeină pe zi este sigur și nu crește riscul de boli cardiovasculare.”
Cu toate acestea, profesorul Marcus avertizează că dozele mari de cofeină, în special cele găsite în băuturile energizante și în așa-numitele "energy shots", pot avea efecte dăunătoare asupra inimii și ar trebui evitate.
Ce au descoperit cercetătorii despre cafea
Analiza a examinat influența consumului de cafea asupra mai multor parametri de sănătate cardiovasculară, inclusiv hipertensiunea arterială, nivelul colesterolului, diabetul de tip 2, boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și tulburările de ritm cardiac. Principalele constatări includ:
- Consumul de cafea cu cofeină, fără adaosuri de zahăr sau alte ingrediente, a fost corelat cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
- Persoanele care beau între două și patru cești de cafea pe zi au manifestat un risc redus de boală cardiacă, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral.
- Un consum de peste patru cești pe zi ar putea fi asociat cu un risc crescut de insuficiență cardiacă.
De asemenea, studiile clinice incluse în analiză au indicat că un consum moderat de cafea poate reduce riscul de fibrilație atrială, o formă comună de aritmie, deși există posibilitatea ca la anumite persoane să crească riscul de extrasistole ventriculare.
Adaosurile pot anula beneficiile
Autorii studiului atrag atenția că beneficiile observate sunt valabile predominant pentru cafeaua simplă. Adăugarea de zahăr, siropuri aromate, lapte sau frișcă poate diminua considerabil efectele pozitive asupra sănătății, iar impactul specific al acestor ingrediente necesită cercetări suplimentare pentru a fi pe deplin înțeles.
Un alt aspect important semnalat de cercetători este prezența cafestolului, o substanță care se găsește în cafeaua nefiltrată – cum ar fi cea preparată la ibric (cafea turcească), French press, espresso sau cafeaua fiartă. Cafestolul poate contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL, cunoscut drept "colesterolul rău". În contrast, această substanță este absentă în cafeaua preparată prin filtrare cu hârtie sau în cafeaua instant.
Diferența dintre cafea și băuturile energizante
Raportul subliniază o distincție crucială între cafea și băuturile energizante. Consumul unor cantități mari de cofeină provenind din băuturile energizante a fost corelat cu o creștere a tensiunii arteriale și cu un risc sporit de tulburări de ritm cardiac, confirmând avertismentul inițial al profesorului Marcus.
În încheiere, profesorul Gregory Marcus a evidențiat natura individuală a răspunsului la cofeină: „Nu există o recomandare universală privind consumul de cofeină. Organismul fiecărei persoane reacționează diferit, în funcție de vârstă, starea de sănătate, tratamentele urmate, profilul genetic și viteza cu care metabolizează cofeina.”
Explorează subiectele:
