Premierul Bolojan a vrut-o pe Oana Gheorghiu în funcția de vicepremier, dar există voci ce susțin că acest lucru ar compromite relația cu SUA, știut fiind că aceasta este o mare critică a președintelui Trump. Politologul Greg Scărlătoiu, românul care l-a consiliat pe Trump în primul mandat, și expertul în securitate Hari Bucur Marcu explică, pentru „Adevărul”, ce riscă România dacă premierul nu va renunța la această opțiune.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a trimis, marți, Administraţiei Prezidenţiale propunerea pentru ocuparea postului vacant de viceprim-ministru, unde a văzut-o cea mai potrivită pe Oana Gheorghiu, co-fondatoare şi co-preşedintă a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă. Propunerea lui Bolojan pare că a fost primită cu deschidere de președinte, care a și semnat miercuri, 29 octombrie, decretul de numire în funcție, Gheorghiu urmând să depună joi dimineață jurământul la Cotroceni.

O numire controversată

Numirea este una controversată, în condițiile în care Gheorghiu s-a remarcat prin postări extrem de critice la adresa președintelui Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance.

„Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Володимир зеленський, Volodimir Zelenski este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om”, a scris Oana Gheorghiu atunci, fără să bănuiască măcar că într-o zi acest lucru ar putea să dăuneze relațiilor și așa greu încercate cu Statele Unite ale Americii.

Astfel, există temeri că administrația de la Washington va percepe această numire ca pe un gest profund antiamerican. Subiectul a devenit și mai delicat, în condițiile în care în aceeași zi au apărut informații cu privire la retragerea parțială a trupelor americane staționate în România. Încă de marți seara, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut retragerea nominalizării Oanei Gheorghiu pentru funcţia vicepremier, „pentru a evita să compromitem relaţia cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic”.

Oana Gheorghiu a reacționat la criticile aduse de Sorin Grindeanu și a postat pe Facebook câteva rânduri în care a încercat să se explice.

„Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare. Postarea care a stârnit acum reacții critice a fost făcută într-un context emoțional foarte încărcat, întâlnirea din februarie, din Biroul Oval, cu președintele Zelenski, ceea ce a avut un impact direct asupra modului în care a fost formulată. Nu am fost singura care a fost tulburată de acel eveniment. Desigur, privind înapoi, nu aș mai scrie în aceiași termeni, chiar și fără să fiu numită într-o funcție publică.

Dincolo de emoțiile de moment, rămâne respectul meu profund pentru Statele Unite ale Americii, recunoștința pentru contribuția pe care SUA au avut-o constant la securitatea euro-atlantică, deci, implicit, și a României, precum și încrederea în parteneriatul strategic dintre România și SUA. Dacă voi fi numită în funcția de vicepremier, voi susține și voi reprezenta cu loialitate poziția Guvernului României în relația cu SUA și cu Administrația Trump”, a scris Oana Gheorghiu pe pagina sa de Facebook.

Într-o speță complicată, „Adevărul” apelează la doi cunoscuți experți, politologul Greg Scărlătoiu și expertul în securitate Hari Bucur Marcu.

„Insultele în relațiile internaționale costă mult”

Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu este CEO al Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK) din Washington, D.C, și a fost consilierul administrației Trump, în primul mandat, pe probleme ce țin de Coreea de Nord.

Expertul avertizează în privința riscurilor pe care le poate implica decizia autorităților române. „Insultele în relațiile internaționale costă mult. În special în contextul unei relații cu o supra putere mondială, aliatul principal al României. Mare atenție. Nu vrem să sacrificăm securitatea națională a României din pricina unor afirmații nesăbuite”, punctează Scărlătoiu.

Și Hari Bucur Marcu, cunoscut expert în securitate, se arată surprins de decizia premierului și spune că România nu a reușit deocamdată să își justifice anumite decizii pe care americanii le consideră profund anti democratice.

„Habar n-am ce vor cei de la guvernare. Vorbim de o guvernare care nu are nicio legătură cu mandatul parlamentarilor și nu are nici măcar acordul președintelui ales al României pentru o mulțime de lucruri. Funcția de vicepremier înseamnă acces la puterea general-executivă. Pur și simplu se pare că Bolojan nu are cui altcuiva să îi dea această funcție decât unei persoane care l-a insultat public pe Trump. Bine, Bolojan putea să găsească pe oricine altcineva, că tot doamna e un fel de sinecură”, spune Hari Bucur Marcu.

Antiamericanismul e tot mai puternic în România

Expertul spune că acest lucru arată că partida antiamericană din România este în ascensiune.

„Asupra persoanei, asupra acestei doamne, nu mă pot pronunța, dar știm că are o viziune despre politică pe care nu și-a manifestat-o până acum prin intrarea într-un partid. Pe de altă parte, e îngrijorător că în România foarte mulți intelectuali se exprimă foarte urât la adresa lui Trump și a administrației americane, de parcă le-ar fi făcut vreun rău sau i-ar fi afectat cu ceva. Culmea, asta în condițiile în care Trump, într-adevăr, are niște rezultate de excepție pe plan internațional. Sunt de neînțeles”, mai spune expertul.

Hari Bucur Marcu susține că americanii așteaptă în continuare anumite lămuriri din partea Guvernului Bolojan.

„Americanii, în continuare, așteaptă de la noi să-i lămurim ce a fost în decembrie cu hotărârea Curții Constituționale a României de anulare a actului electoral prezidențial, fără să existe un mecanism pentru asta, o lege, o prevedere constituțională. Ceva acum, cât de cât. Guvernul care s-a format după 1 decembrie, mai ales după ce a venit președinte domnul Nicușor Dan, nu a făcut absolut niciun gest de a rezolva această problemă, ci din contră, l-au pus pe procurorul general să vină el cu o explicație. Americanii nu sunt de acord cu faptul că noi am decis să anulăm procesul electoral, să suspendăm democrația reprezentativă prezidențială pentru 6 luni. Vă dați seama că nu uită chestia asta, dar așteaptă cu răbdare, că nu au un interes prea mare pentru România”, mai spune Hari Bucur Marcu.

Cu toate acestea, niciunul nu leagă decizia Statelor Unite ale Americii de a-și retrage o parte din militari de numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier sau de alte eventuale neînțelegeri cu administrația Trump.

Americanii nu ne vor abandona în ghearele Rusiei

În ce privește discuția mai veche cu privire la faptul că Statele Unite ale Americii ar fi dispuse să abandoneze România și alte state est-europene în ghearele Rusiei, Greg Scărlătoiu spune că este din start un mod greșit de a înțelege problema. Donald Trump, mai spune el, nu își va abandona niciun aliat și nu se pune problema să facă vreo concesie Rusiei.

„Nu se pune problema ca Trump să își lase aliații în brațele Rusiei. Nici România și nici o altă țară din Europa nu trebuie să-și facă griji în această privință. Eu nu văd acest risc absolut deloc. Trump nu le-a spus în niciun caz europenilor să se predea lui Putin cu arme și bagaje. Din contră, Trump le-a spus să se înarmeze, să fie mai puternici. Și le-a spus asta încă de pe vremea primei sale administrații, Trump 45. Le-a spus-o clar tuturor. Și le-a spus europenilor că prea multă prietenie cu Rusia nu duce la nimic bun. Le-a spus de exemplu germanilor că dependența de gazele rusești este nesănătoasă și periculoasă, iar drept răspuns nemții i-au râs în față și și-au bătut joc de el. Acum vedem că tot ei au ajuns să țipe că America nu îi mai apără, dar nu e așa. America va continua, și sub Donald Trump, să fie cel mai important aliat al Uniunii Europene. O retragere pe aliniamentul NATO din 1997 nu este în planul actualei administrații de la Washington, nu este luat deloc în calcule”, a explicat Greg Scărlătoiu.

Și Hari Bucur Marcu consideră că americanii vor rămâne alături de România. El consideră că nu se pune problema unui abandon.

„Americanii au o prezență decisă bilateral. Adică, în acord cu România, pe teritoriul României. Aici folosesc niște baze militare, pentru misiuni naționale americane. Deci nu este ca și cum România, ca țară gazdă, ar avea împreună cu americanii o misiune comună, pornind de la baza Mihail Kogălniceanu”, adaugă Hari Bucur Marcu.

O decizie pornită de Obama și pusă în practică de Trump

În plus, decizia americanilor de a se retrage treptat din Europa a fost anunțată încă din timpul mandatului fostului președinte Barack Obama. Tot atunci a fost luată decizia așa-numitului „pivot” spre zona Indo-Pacific. Apoi, odată cu al doilea mandat al președintelui Donald Trump, la Washington s-a decis doar să se accelereze această politică.

„Americanii au convins cu greu națiunile europene să-și schimbe atitudinea și să crească propriile eforturi de apărare, să facă ceea ce e necesar pentru a-și crește puterea militară și să nu mai aștepte totul exclusiv de la ei. În ce privește baza de la Kogălniceanu, s-a știut de la început că americanii sunt interesați să aibă acolo o prezență militară pentru a-și susține efortul din Afganistan și pentru Iran. Însă tensiunile s-au mai risipit, așa că americanii nu mai consideră necesară o prezență la fel de mare în baza Kogălniceanu. Asta nu înseamnă însă că pe viitor, în funcție de ceea ce se va întâmpla, americanii nu își pot suplimenta din nou prezența”, punctează Hari Bucur Marcu.

Expertul precizează că trupele militare americane vor continua să fie prezente și în bazele militare de la Câmpia Turzii și Deveselu.

„Să nu uităm că americanii continuă să fie prezenți în alte baze militare, nu se pune problema să plece toți. Pe de altă parte, americanii și-au retras trupe și din alte state de pe flancul estic”, adaugă expertul.

Un caz interesant este Ungaria, țară cu care Statele Unite ale Americii are o relație excelentă, la fel cum Donald Trump și premierul ungar Viktor Orban au o relație privilegiată. Cu toate acestea, americanii își retrag și o bună parte din trupele prezente în Ungaria.

„Încă o dată, Statele Unite ale Americii nu au absolut nimic cu România, în sensul că nu au nimic împotriva noastră. Din contră. Acum, trebuie să se știe că americanii se pot întoarce oricând e nevoie în aceste state din estul Europei, inclusiv în România”, încheie Hari Bucur Marcu.