CCR discută sesizările PNL şi ÎCCJ asupra modificării Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor
Curtea Constituţională a României discută marţi sesizările formulate de Partidul Naţional Liberal şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările la Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
PNL a depus pe 24 mai, la CCR, sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Documentul este semnat de deputaţii PNL şi USR.
"În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD - ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale", se arată în sesizarea PNL.
Potrivit sursei citate, Parlamentul a depăşit limitele stabilite prin decizia Curţii Constituţionale, modificând şi alte dispoziţii care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituţionale, fapt care atrage încălcarea articolului 147 alineatul (4) din Constituţie.
"De asemenea, cinci texte normative nu respectă nici exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate a normei, impuse prin articolul 1 alineatul (5) din Constituţie, textele fiind neconstituţionale ca urmare a impredictibilităţii lor în viitoarea aplicare", mai spun semnatarii sesizării.
Liberalii menţionează că articolul 3 alineatul (12) din Legea nr. 303/2004 - "procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate" - excede deciziei CCR, dispoziţiile art. 3 nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestuia nu reprezintă o corelare legislativă şi nici nu se regăseşte într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale.
În ceea ce priveşte definirea erorii judiciare, liberalii consideră că "legiuitorul nu a individualizat elementele, împrejurările sau situaţiile care să se circumscrie noţiunii de eroare judiciară, reglementarea păstrându-şi caracterul vădit abstract''. De asemenea, formulările precum 'încălcare evidentă' sau 'afectarea gravă', deşi sunt potrivite pentru explicaţii de natură teoretică, ele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate în procesul de legiferare", mai arată sursa citată.
Tot pe 24 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis şi ea sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la modificările aduse legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Instanţa supremă precizează în documentul transmis CCR că s-a decis sesizarea Curţii cu privire la neconstituţionalitatea articolului I punctul 151 cu referire la articolul 96 alineatul 3 şi 4 din Legea 303/2004 în raport cu articolul 147 alineatul 2 din Constituţie, precum şi în raport cu articolul 1 alineatul 5 din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii.
Sursa menţionată arată că în cuprinsul dispoziţiilor articolului 96 alineatul (3) litera a), în forma modificată, legiuitorul se referă la "încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual" şi la "încălcarea gravă a drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime", iar în cuprinsul dispoziţiilor articolului 96 alineatul (3) litera b), în forma modificată, se face referire la o hotărâre judecătorească definitivă "în mod evident contrară legii" şi la afectarea gravă a drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime, formulări care prezintă un caracter general şi imprecis, care nu permit identificarea clară a ipotezelor în care există eroarea judiciară.
"Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează. Aşa cum se arată în considerentul 150 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 252/2018, un text căruia îi lipsesc claritatea, precizia, acurateţea şi caracterul univoc va deveni lipsit de eficienţă în procesul de aplicare a legii, existenţa sa normativă, deşi incontestabilă, neputând, prin urmare, duce la naşterea unor noi raporturi juridice", se notează în sesizare.
Mai mult, sursa citată precizează că în cuprinsul dispoziţiilor articolului 96 alineatul (4), în forma modificată, se prevede că, "prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale, pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară".
"Dispoziţiile articolului 96 alineatul (4), în forma citată, nu întrunesc standardul de previzibilitate consacrat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, întrucât nu permit identificarea cadrului legal al erorii judiciare. Pe baza noilor dispoziţii ale articolului 96 alineatul (4) nu se poate stabili care sunt legile ce conturează cadrul legal al erorii judiciare, referirea la "alte legi speciale" neoferind un minim reper pentru identificarea acestui cadru legal", se menţionează în documentul trimis pe masa judecătorilor constituţionali.
Prin urmare, arată ÎCCJ, dispoziţiile articolului I punctul 151 cu referire la articolul 96 alineatul (3) şi (4) din Legea 303/2004 încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind articolului 1 alineatul (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii. AGERPRES
