Ce a ucis, de fapt, litoralul românesc
Atracția litoralului românesc este în declin constant, ajungând să fie depășit inclusiv de cel bulgăresc, deși ambele destinații beneficiază de condiții naturale similare. În timp ce atenția publică a fost recent acaparată de controalele guvernamentale și acuzațiile de populism, un specialist în turism subliniază că aceste dispute nu fac decât să mascheze adevărata cauză: absența unui plan coerent de dezvoltare și a unei viziuni strategice pe termen lung, esențială pentru revitalizarea întregii zone.
Declinul atractivității litoralului românesc, mult discutat în ultimii ani, este rezultatul unei problematici complexe care depășește disputele de sezon. Consultantul în turism Ciprian Enea atrage atenția că, dincolo de problemele vizibile precum infrastructura precară sau dezvoltarea haotică, se află o cauză fundamentală: lipsa unui proiect unitar și a unei strategii naționale de dezvoltare.
Litoralul românesc. FOTO: Ovidiu Oprea
Enea subliniază că România nu a reușit să pună la aceeași masă toate instituțiile și actorii implicați – de la ministerele de resort (Mediu, Finanțe, Interne, Economie) la investitori, organizații profesionale și autorități locale. Această lipsă de consens și de planificare pe termen mediu și lung generează conflicte constante între stat și mediul privat, probleme legate de administrarea plajelor, deficiențe de infrastructură și absența facilităților fiscale care ar atrage lanțuri hoteliere mari și investitori cu expertiză în turism. Consultantul dă exemplul Bulgariei, unde aceste aspecte au fost abordate cu o mai mare coerență.
În primul rând, cred că trebuie să vorbim despre lipsa unui proiect coerent pentru întregul litoral. Niciodată nu s-au așezat la aceeași masă toate instituțiile și toți actorii care ar putea contribui la dezvoltarea lui. Mă refer la ministerele implicate, de la Mediu și Finanțe până la Interne și Economie, alături de investitori, organizații profesionale și autorități locale. Ne lipsește un consens și un plan pe termen mediu și lung. În schimb, vedem permanent conflicte între instituții și mediul privat, dispute privind plajele, lipsa infrastructurii, lipsa facilităților fiscale care ar putea atrage marile fonduri de investiții și operatorii care știu să facă turism. Avem exemplul Bulgariei, unde astfel de lucruri au fost abordate mult mai coerent.
– Ciprian Enea, consultant în turism
Această lipsă de colaborare are un efect în lanț, susține Enea. Turiștii nu primesc serviciile așteptate, investitorii evită proiectele de anvergură din cauza lipsei de predictibilitate, iar autoritățile intervin punctual, fără a rezolva cauzele profunde. Nevoile actuale ale turiștilor – plaje curate, hoteluri de calitate, servicii bune, siguranță și infrastructură – se lovesc de cerințele investitorilor pentru stabilitate politică și economică, facilități fiscale și predictibilitate, la care se adaugă o lipsă acută de personal. Enea consideră că fără un proiect comun, soluțiile vor rămâne doar de moment.
Controalele guvernamentale, un simptom sau o soluție?
Recent, litoralul românesc a fost scena unor controale inițiate de ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, pentru a verifica respectarea regulilor de administrare a plajelor. Vineri, în plin sezon estival, au fost identificate 23 de terase care încalcă legislația, un număr semnificativ mai mic față de anii precedenți. Diana Buzoianu a declarat, într-o conferință de presă, că situația s-a îmbunătățit considerabil față de sezonul trecut, datorită intensificării verificărilor.
Am fost în vizită pe teren astăzi. Practic, suntem în plin sezon estival și vrem să vedem exact care sunt măsurile care au fost luate până în acest moment și cum arată situația față de anul trecut pe plajele din România. Vestea bună este că, dacă anul trecut aproximativ o treime dintre operatori încălcau, într-o formă sau alta, prevederile privind construcțiile ilegale de pe plaje, în momentul de față avem doar 23 de cazuri descoperite, deși numărul controalelor a crescut semnificativ față de anul anterior. Asta înseamnă că operatorii sunt mult mai atenți și respectă legislația într-o măsură mult mai mare.
– Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului
Aceste controale nu au fost însă lipsite de critici. Deputata PSD de Constanța, Mirela Matichescu, a acuzat-o pe ministră că declarațiile sale despre o presupusă conductă de deversare a reziduurilor în mare au generat panică și au afectat imaginea litoralului, mai ales că Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) a precizat ulterior că instalațiile menționate erau autorizate. Senatorul PSD Daniel Zamfir a calificat verificările drept un "circ" și a acuzat-o pe ministră de populism, în timp ce deputatul AUR Eduard Koler, cu interese declarate în HoReCa, a apărat public terasele vizate. Sociologul Bogdan Bucur, lector la SNSPA, a susținut că ministra "pune bomboana pe coliva turismului românesc la Marea Neagră", precizând însă că nu o consideră responsabilă pentru problemele structurale ale litoralului.
Diana Buzoianu a respins acuzațiile, afirmând că "nu controalele au distrus turismul, ci zecile de ani de neglijență și încălcare a legii", și a anunțat că verificările vor continua pe tot parcursul sezonului estival.
Fără un public-țintă, fără o strategie clară
Un alt aspect esențial evidențiat de Ciprian Enea este lipsa unui studiu privind publicul-țintă. El susține că România încearcă să dezvolte litoralul fără a răspunde unei întrebări elementare: cui se adresează această destinație? Fără o astfel de analiză, investițiile riscă să fie făcute intuitiv, nu în funcție de nevoile reale ale turiștilor.
Enea explică că fiecare categorie de turiști (tineri, familii cu copii, seniori) are așteptări diferite, de la calitatea nisipului și intrarea lină în apă, la facilități pentru copii sau promenade accesibile. Aceste particularități ar trebui să stea la baza investițiilor în plaje, hoteluri și infrastructură, însă, în lipsa studiilor relevante, dezvoltarea litoralului românesc a continuat fără un obiectiv clar.
Haosul urbanistic și infrastructura deficitară
Lipsa unei strategii integrate este agravată de haosul urbanistic din ultimele trei decenii. Ciprian Enea menționează modernizarea parțială a hotelurilor, unde foste unități de două stele din perioada comunistă au fost transformate în cele de patru stele, păstrând însă camerele mici și infrastructura veche, chiar și după renovări. La acestea se adaugă numeroase construcții abandonate sau aflate în șantier, care diminuează atractivitatea generală.
De asemenea, accesul și mobilitatea între stațiuni sunt limitate de o infrastructură rutieră și feroviară insuficientă. Lipsa unei centuri funcționale a litoralului și problemele căii ferate fac deplasarea dificilă în sezon, afectând întreaga experiență a turiștilor. Toate aceste deficiențe, cunoscute de peste trei decenii, reduc competitivitatea litoralului românesc, comparativ cu alte destinații europene.
Prețurile: un factor complex, nu singura problemă
Una dintre cele mai frecvente critici aduse litoralului românesc se referă la prețuri. Ciprian Enea consideră însă că discuția este mai nuanțată și că o simplă comparație cu Bulgaria sau Grecia nu oferă întotdeauna o imagine corectă. El arată că analiza prețurilor trebuie să țină cont atât de dispoziția pieței de a plăti, cât și de costurile operatorilor. În anumite cazuri, comparativ cu hoteluri all-inclusive din Bulgaria, prețurile pot părea mai mari, dar față de hoteluri de patru sau cinci stele din Grecia sau Turcia, litoralul românesc poate fi chiar mai accesibil.
Enea subliniază că gradul ridicat de ocupare din vârful sezonului, observat de 35 de ani, demonstrează că litoralul românesc are un potențial considerabil și o cerere constantă. Chiar și după eliminarea controalelor la frontieră cu Bulgaria, previziunile privind o „abandonare” a litoralului românesc de către turiști nu s-au adeverit pe deplin; o parte a ales Bulgaria, dar mulți au rămas fideli destinațiilor autohtone. Acest lucru indică faptul că problema nu este doar prețul.
În concluzie, consultantul propune depășirea cercului vicios în care investitorii reclamă lipsa infrastructurii, fiscalitatea și legislația, iar statul se confruntă cu probleme de urbanism și construcții ilegale. Soluția, în viziunea sa, este ca toate părțile implicate să ajungă la un compromis și să construiască împreună un proiect comun, din care să beneficieze atât investitorii, cât și turiștii.
Explorează subiectele:
