Ce îl așteaptă pe Luca Niculescu la Guvern: avertismentul lui Bogdan Glăvan
Mandatul pe care se pregătește să îl preia Luca Niculescu debutează sub spectrul unor constrângeri financiare severe. Pe lângă negocierile politice din Parlament, viitorul prim-ministru va trebui să administreze o situație economică complicată de contextul global: scumpirea petrolului, conflictele militare și majorarea dobânzilor internaționale, factori care îngreunează accesul statului român la finanțare din partea creditorilor externi.
Costurile împrumuturilor au depășit deja traiectoria asumată în planul bugetar pe șapte ani, ceea ce împinge datoria publică pe o pantă ascendentă și menține ridicat riscul de țară. În același timp, instrumentele utilizate până acum pentru ținerea sub control a deficitului bugetar și-au atins limitele.
Luca Niculescu va trebui să facă față unor provocări imense dacă va deveni prim-ministru. Foto: Inquam / George Călin Profesorul universitar Bogdan Glăvan, fost consilier al premierului Ludovic Orban, atrage atenția că Guvernul nu mai poate miza pe vechile pârghii: taxele au fost deja majorate considerabil în anul precedent, există promisiuni ferme de relaxare fiscală – precum eliminarea impozitului special de afaceri sau măsura adoptată de întreg Parlamentul privind anularea supraimpozitării contractelor part-time –, iar înghețarea salariilor și a pensiilor nu mai reprezintă o opțiune politică acceptată.
Capcana fondurilor publice: „Statul are un singur buzunar”
Politica de austeritate asociată cabinetului condus de Ilie Bolojan a atras reproșuri din cauza reducerilor de fonduri operate în educație, sprijinul pentru mame sau persoane cu dizabilități, în timp ce investițiile în arene sportive și săli de sport au continuat să primească undă verde. Glăvan subliniază că astfel de anomalii apar din lipsa de transparență privind costurile reale și lipsa unei ierarhizări oneste a nevoilor naționale.
Orice s-ar spune, este foarte clar că toate aceste măsuri de împărțit bani, de alocat bani, intră în concurență între ele. Și că, în consecință, dacă vrem ca la spitalul Marie Curie să avem doctori și echipamente care să salveze copiii, trebuie să luăm banii de undeva. Dar trebuie pusă problema. Și cred că dacă punem această problemă cinstit și consecvent, publicul va decide într-un mod informat. Eu bănuiesc care va fi decizia. Dar problema este că noi nu avem curajul să spunem lucrurile astea. Tot timpul le trăim așa, diferit. Ca și cum Guvernul ar avea mai multe buzunare. Dar nu are mai multe buzunare, are un singur buzunar. Și acolo sunt toți banii noștri. Până la urmă, cheltuielile astea se realizează în funcție de propriile afinități ale fiecărui premier. — Bogdan Glăvan
De ce lipsesc reformele structurale: paradoxul societății
În pofida problemelor majore care se profilează – epuizarea resurselor din PNRR, posibila diminuare a fondurilor de coeziune și ieșirea masivă la pensie a unor generații numeroase –, clasa politică ezită să ia măsuri ferme. Motivul principal, consideră economistul, este absența unei presiuni reale din partea populației.
Politicienii funcționează ca „antreprenori politici” care răspund strict așteptărilor electoratului. Atâta timp cât protestele publice cer exclusiv alocări de la buget și ajutoare de stat, iar manifestațiile împotriva taxelor mari sau a inflației lipsesc, guvernanții nu au niciun stimulent să facă reforme autentice. O mentalitate paternalistă menține România într-un blocaj în care schimbările sunt doar marginale.
Profesorul Bogdan Glăvan este o voce critică față de politicieni. Foto: Arhivă personală Creșterea fără fonduri europene și iluzia digitalizării
Contrar percepției că economia națională depinde exclusiv de finanțările de la Bruxelles, Bogdan Glăvan susține că dezvoltarea reală provine din atragerea de capital privat și asigurarea unui mediu prietenos pentru afaceri. Într-o piață globală, România ar putea prospera dacă statul nu ar mai obstrucționa inițiativa privată prin birocrație și reglementări excesive.
Procesul de digitalizare derulat până în prezent este descris mai degrabă ca un eșec funcțional: în loc să simplifice procedurile administrative, noile platforme au obligat contribuabilii să încarce și mai multe documente justificative în relația cu instituții precum ANAF, anulând scopul debirocratizării.
Pensiile și povara fiscală pe muncă
Problema sustenabilității sistemului de pensii este ignorată constant de autorități din cauza orizontului scurt al ciclurilor electorale de patru sau cinci ani. Soluția pe termen lung presupune, potrivit specialistului, reducerea poverii fiscale ridicate aplicate muncii, o povară care descurajează ocuparea forței de muncă și alungă capitalul.
În privința instrumentelor recente de stimulare a economisirii prin conturi speciale de investiții deductibile, Glăvan semnalează că măsura sprijină în mod direct doar aproximativ 10% din populație – cei care au disponibilități financiare peste cheltuielile zilnice. O decizie mult mai eficientă pentru toți românii ar fi fost majorarea cotei din contribuția de asigurări sociale direcționate către Pilonul 2 de pensii administrate privat.
Companiile de stat: între audituri mimate și listări pe bursă
În ceea ce privește întreprinderile publice, repetarea la infinit a temei auditului este catalogată drept un pretext menit să amâne deciziile reale. Guvernele succesive au promis reforme asumate inclusiv prin PNRR, dar aplicarea a fost adesea selectivă.
Economistul a criticat atitudinea fostului premier Ilie Bolojan, acuzându-l că a ocolit companiile publice cu pierderi semnificative din plan local – precum operatorul aerian din Oradea – sau instituții financiare precum EximBank, aplicând o dublă măsură similară celei practicate în trecut de Gabriela Firea la București.
Referitor la vânzarea acțiunilor pe piața de capital, solicitarea unor studii de prefezabilitate înainte de listare este considerată redundantă. Procesul decizional necesită doar voință politică și modificarea cadrului legislativ care blochează privatizările, piața bursieră fiind singura în măsură să stabilească prețul corect al unei companii, așa cum s-a dovedit în cazul Hidroelectrica.
Pentru redresarea economiei, viitorul guvern condus de Luca Niculescu ar trebui să se alinieze indicatorilor recunoscuți de libertate economică: taxe reduse, domnia legii, combaterea inflației și simplificarea radicală a mediului antreprenorial.
Explorează subiectele:
