Ceva strigător la cer!/Cum ascunde Înalta Curte motivarea prin care a scos din închisoare un primar PNL
Înalta Curte de Casație și Justiție refuză să facă publică argumentația prin care a achitat și eliberat din penitenciar un edil condamnat definitiv pentru o fraudă de 9,3 milioane de lei. Deși șase instituții ale statului, inclusiv patru instanțe, au confirmat vinovăția primarului din Cernavodă, judecătorii instanței supreme au anulat totul la primul termen, iar acum blochează accesul la motivarea deciziei sub pretexte birocratice, dezvăluie g4media.ro .
Instanța supremă a dezvoltat un mecanism opac prin care reușește să țină departe de ochii publicului argumentele din spatele unor hotărâri controversate, luate în dosare cu miză politică. Un exemplu elocvent este cazul lui Liviu Cristian Negoiță, primarul PNL al orașului Cernavodă. Deși executa o pedeapsă definitivă de 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și un prejudiciu de 9,3 milioane de lei, edilul a fost salvat miraculos de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Prin admiterea unei căi extraordinare de atac – recursul în casație –, un complet format din trei judecători ai ÎCCJ a decis, pe 27 mai 2026, chiar la primul termen de judecată, achitarea lui Negoiță și ridicarea sechestrelor. Motivul invocat în minuta publicată inițial pe portalul instanței a fost acela că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. În aceeași zi, edilul a ieșit pe poarta penitenciarului Slobozia. Potrivit unor surse judiciare, familia sa îl aștepta deja la eliberare încă dinainte ca hotărârea instanței să fie făcută publică.
Decizia Înaltei Curți contrazice flagrant concluziile a șase instituții diferite care au analizat speța anterior și au confirmat ilegalitățile: Curtea de Conturi (care a descoperit neregulile), două instanțe de contencios administrativ (care au menținut raportul de control), Direcția Națională Anticorupție (care a instrumentat dosarul penal), Tribunalul Constanța (care a dat prima condamnare) și Curtea de Apel Constanța (care a pronunțat sentința definitivă).
Cum s-au scurs milioane de lei către bodyguarzi și „diverse”
Aflat la conducerea Primăriei Cernavodă din 2016, Liviu Cristian Negoiță a intrat în vizorul auditorilor Curții de Conturi în anul 2019. Inspectorii au descoperit că, în perioada 2017-2019, edilul a direcționat ilegal 9,3 milioane de lei din bugetul local către clubul sportiv Axiopolis Cernavodă.
Deși avea ca asociați Consiliul Local Cernavodă și două persoane fizice, Axiopolis a fost înființat ca persoană juridică de drept privat, non-profit, nefiind o instituție subordonată Consiliului Local. Prin urmare, alocarea fondurilor publice nu se putea face direct, ci doar respectând Legea 350/2005. Procedura legală impunea ca, după alocarea bugetului pentru „Sport” de către Consiliul Local, primăria să organizeze o selecție publică de oferte pentru finanțarea strictă a activităților sportive, urmată de semnarea unui contract cu entitățile câștigătoare.
În realitate, la Cernavodă se bifa doar primul pas. După ce consilierii alocau banii, procedura legală era complet ignorată: nu exista nicio selecție de oferte și niciun contract. Clubul prezenta lunar primăriei necesarul de bani, iar primarul Negoiță aproba personal plățile. Cele 33 de cereri de finanțare, întinse pe trei ani, au fost parafate de edil fără avizul compartimentelor de specialitate, fără semnătura șefului de la juridic și fără viză de control financiar preventiv.
Mai mult, deși legea impunea ca banii să meargă exclusiv către activități sportive, verificările Curții de Conturi au scos la iveală o altă realitate financiară: din totalul fondurilor, 1,4 milioane de lei au ajuns la o firmă de bodyguarzi pentru servicii de pază, în timp ce 1,8 milioane de lei au fost retrași în numerar direct din casieria clubului, sub explicația generică „Diverse”, fără niciun document justificativ privind destinația finală a banilor.
Traseul judiciar înainte de intervenția ÎCCJ
Primarul a încercat să anuleze raportul Curții de Conturi în contencios administrativ, însă a pierdut atât la Tribunalul Constanța, cât și la Curtea de Apel Constanța. Ulterior, pe baza sesizării auditorilor, DNA a deschis o anchetă penală și l-a trimis în judecată pe edil.
Pe 7 februarie 2025, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe Liviu Cristian Negoiță la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, dispunând confiscarea celor 9,3 milioane de lei și menținerea sechestrului pe averea acestuia. Sentința a devenit definitivă pe 13 ianuarie 2026, când Curtea de Apel Constanța i-a respins apelul, primarul fiind încarcerat în aceeași zi. Patru luni mai târziu, Înalta Curte a anulat totul.
Secretomania de la vârful justiției: „Dreptul la uitare” și birocrația
Pentru a înțelege cum a ajuns ÎCCJ la concluzia că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, G4 Media a solicitat instanței supreme, pe 7 iulie, motivarea deciziei. Răspunsul inițial a fost că documentul „se află în curs de redactare, o copie a acesteia putând fi solicitată ulterior finalizării ei”.
Pe parcursul verii, însă, de pe portalul Înaltei Curți a fost ștearsă chiar și minuta sentinței. La o nouă solicitare formulată în luna septembrie, prin care se cerea motivarea anonimizată conform legii și explicații pentru dispariția minutei, Biroul de presă al ÎCCJ a invocat protecția datelor personale și „dreptul la uitare”, explicând că minutele sunt eliminate de pe site în momentul în care hotărârile motivate sunt încărcate în sistemul intern ECRIS.
În ceea ce privește accesul la motivarea propriu-zisă, reprezentanții instanței au transmis că documentele anonimizate devin disponibile pentru terți în secțiunea de Jurisprudență, fiind publicate cronologic, dar numai în funcție de gradul de încărcare al Serviciului Jurisprudență și doar în măsura în care sunt relevante jurisprudențial. De altfel, cea mai recentă decizie de recurs în casație publicată pe acest portal datează din 4 noiembrie 2025, adică de peste un an.
În fața acestui blocaj, G4 Media a înaintat o reclamație administrativă președintei Înaltei Curți, Lia Savonea, în baza legii privind accesul la informații de interes public. Jurnaliștii au punctat două aspecte esențiale:
- Biroul de presă a invocat procedura de publicare din oficiu a informațiilor pentru cetățeni, ignorând faptul că mass-media beneficiază prin lege de o procedură distinctă și termene clare.
- Condiționarea accesului la informații de volumul de muncă al funcționarilor și de o evaluare subiectivă privind „relevanța jurisprudențială” anulează predictibilitatea legii și golește de conținut obligația legală de a răspunde solicitărilor presei în termene precise.
Comisia din cadrul Înaltei Curți care a analizat reclamația a ignorat complet argumentele juridice invocate, limitându-se să repete mecanic explicația inițială a biroului de presă referitoare la gradul de încărcare și relevanța jurisprudențială. Astfel, dacă o persoană necunoscută din interiorul ÎCCJ va decide că achitarea primarului nu prezintă relevanță jurisprudențială, argumentele judecătorilor vor rămâne îngropate definitiv. Într-un asemenea scenariu, motivarea va fi cunoscută de doar patru persoane: edilul din Cernavodă și cei trei magistrați care l-au scos din închisoare.
Explorează subiectele:
Înalta Curte de Casație și JustițieLiviu Cristian NegoițăLia Savonea
