Reorganizare în justiție: 134 de parchete locale ar putea fi desființate
Un proiect legislativ care vizează restructurarea radicală a parchetelor de pe lângă judecătorii a fost deja trimis spre avizare interinstituțională. Elaborat de Ministerul Justiției în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), documentul urmează să treacă de filtrul Guvernului înainte de a ajunge la vot în Parlament.
Judecătoria Costești Foto: Ministerul Justitiei
Cum va arăta noua hartă a parchetelor
Conform inițiativei, care nu se aplică și parchetelor din municipiul București, cele 175 de structuri existente în prezent în teritoriu vor fi comasate în 41 de unități, rămânând practic câte un singur parchet de pe lângă judecătorii pentru fiecare județ.
Aceste noi entități județene vor avea sediul principal în municipiul reședință de județ, în timp ce în restul localităților unde există judecătorii vor funcționa sedii secundare permanente. Fiecare dintre aceste sedii își va păstra propria circumscripție, identică cu cea a judecătoriei din localitatea respectivă. Prin acest mecanism, procurorii vor deveni parte a aceleiași structuri județene unice, chiar dacă își vor desfășura fizic munca în localități diferite.
Dispar peste o sută de posturi de șefi
O consecință directă a acestei comasări este reducerea aparatului de conducere. Din cele 175 de parchete din județe, reorganizarea va lăsa în urmă doar 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef.
Toate funcțiile de conducere din parchetele situate în afara reședințelor de județ vor fi transformate în posturi de execuție. Măsura vizează atât prim-procurorii, cât și personalul auxiliar de specialitate care ocupă funcția de grefier-șef, actualii titulari urmând să fie reîncadrați pe noile funcții de execuție rezultate.
Argumentele reformei: deblocarea unităților aglomerate și atragerea tinerilor
Ministerul Justiției își justifică demersul prin nevoia de a elimina discrepanțele majore dintre parchetele sufocate de un volum uriaș de dosare și cele cu o activitate redusă, permițând o repartizare mult mai echitabilă a cauzelor între magistrați.
Astfel, legea ar urma să permită mutarea posturilor vacante de procuror între sediul central și sediile secundare din același județ, în funcție de încărcătura de dosare. Această redistribuire va fi pregătită de ministrul Justiției, la solicitarea procurorului general sau a procurorilor generali de la curțile de apel, fiind necesar și avizul conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM. Pe termen lung, autoritățile speră că acest mecanism va facilita redistribuirea personalului inclusiv între județele arondate aceleiași curți de apel, uniformizând volumul de muncă la nivel regional și, ulterior, în toată țara.
Dincolo de gestionarea mai eficientă a resurselor umane, inițiatorii proiectului punctează și alte beneficii: crearea unor unități suficient de mari pentru a susține actul de management, posibilitatea ca procurorii să se specializeze pe anumite domenii, dar și creșterea atractivității profesiei pentru tinerii magistrați, având în vedere că sediile principale vor fi localizate în reședințele de județ.
Explorează subiectele:
