De ce ajung tinerii programatori să regrete că au ales o facultate de IT

Perspectivele de angajare îi îngrijorează tot mai mult pe studenții și proaspeții absolvenți din 2026 ai specializărilor IT din universitățile politehnice, dar și de la facultățile de Informatică și Calculatoare. Pe rețelele de socializare, relatările celor care încearcă să obțină primul loc de muncă în acest sector sunt lipsite de optimism.

Deși sectorul IT din România numără circa 200.000 de salariați și aduce un aport major la economie, tinerii fără o experiență solidă pătrund tot mai greu în această piață. În timp ce unii mai caută încă o portiță de intrare, alții iau deja în calcul abandonarea profesiei pentru care au studiat. Principalele obstacole invocate sunt oferta extrem de limitată de posturi pentru începători, competiția strânsă și incertitudinile generate de avansul inteligenței artificiale (AI), care poate prelua automat o parte din sarcinile programatorilor.

Sute de CV-uri trimise și dezamăgirea primelor interviuri

Nemulțumirea acumulată în rândul noii generații de specialiști a ieșit la iveală în urma unei dezbateri pornite online de un absolvent din promoția 2026, care și-a expus propriul blocaj profesional:

„Eu am un an de experiență în Data (domeniul prelucrării și analizei datelor – n. red.), începând din anul 3, iar anul 4 l-am terminat fără job. Am avut peste 20 de interviuri (încercând să aplic pentru joburi cu senioritate mai mare decât o am, deoarece cele de entry-level – posturi pentru începători – le pot număra cu o mână) și sute de aplicații. Sunt curios să aud și experiențele voastre” – Tânăr programator, absolvent din 2026

Situația nu este singulară. Un alt absolvent de Calculatoare afirmă că este dispus să accepte orice variantă – muncă la birou, de la distanță sau chiar relocare în alt oraș –, însă fără rezultat.

„Caut primul job în IT, oriunde: on-site (la sediul companiei – n. red.), remote, relocare. Tind să cred că fac ceva greșit. Din aproximativ 50 de aplicări, majoritatea au fost ghost-uri (fără niciun răspuns din partea angajatorului – n. red.). Am ajuns doar la două interviuri, ambele urmate de refuzuri” – Proaspăt absolvent al facultății de Calculatoare

Pentru unii, căutările epuizante au dus la resemnare. Un tânăr care a terminat specializarea Tehnologia Informației a explicat că lipsa experienței cerute de companii l-a determinat să își extindă căutările în afara domeniului. „În octombrie s-au făcut trei luni de când caut un loc de muncă și efectiv nu găsesc nimic. Am renunțat recent la a-mi căuta în domeniu, mai ales că piața locurilor de muncă în IT este la pământ. Evident, nu am exclus domeniul, dar nici nu îl vizez neapărat”, a spus acesta, adăugând că regretă alegerea academică făcută:

„Dacă începeam acum facultatea, nici nu mă uitam la IT, iar până am terminat... Praful s-a ales de tot. În cele 60 de aplicări pe care le-am avut, cam patru interviuri am reușit să prind, toate fără succes, iar motivul respingerii a fost de aproape fiecare dată că au găsit pe altcineva cu «experiență care se aliniază mai bine cu sarcinile locului de muncă»... sau mi-au dat ghost (nu mi-au mai răspuns – n. red.). Aș munci orice numai să fac experiență, poate chiar să mă și reprofilez/să îmi fac o carieră din asta dacă îmi place... Măcar să pot începe de undeva” – Absolvent al specializării Tehnologia Informației

În replică, alți specialiști i-au atras atenția că problemele nu îi ocolesc nici pe cei care au deja vechime în muncă: „Ești norocos că ai prins patru interviuri fără experiență. Eu am trei ani de experiență, caut de trei luni și am avut cinci interviuri, dintre care doar două tehnice”, a comentat un utilizator. Totuși, există și exemple care îndeamnă la perseverență. Un absolvent de Tehnologia Informației din Iași, care și-a găsit de lucru în aprilie 2025, a relatat că pe postul său au concurat circa 200 de candidați, aproximativ 30 au fost chemați la interviu și doar doi au fost selectați. Ulterior angajării, acesta a mai primit două chemări la interviu, motiv pentru care îi încurajează pe tineri să nu renunțe.

Realitatea salarială pentru începători și parcursul spre sume mai mari

Chiar și atunci când tinerii reușesc să treacă de filtrele de recrutare, ofertele financiare sau așteptările angajatorilor pot reprezenta o surpriză. Un tânăr fără experiență anterioară, care a început căutările în ianuarie, a reușit în cele din urmă să se angajeze pe un post unde folosește limbajele Python și SQL, fiind remunerat cu 6.000 de lei și bonuri de masă. Drumul până acolo a presupus însă un volum uriaș de aplicări:

„Am început să caut de prin ianuarie, am aplicat la peste 500 de joburi, am prins câteva interviuri, am primit trei oferte de tot rahatul și una cât de cât OK. Amuzant că la jobul cu oferta OK am avut doar un home assignment (test practic de realizat acasă – n. red.) și la celelalte au fost cel puțin trei etape” – Tânăr programator

Un alt candidat, aflat în căutarea unui post din luna iulie, s-a lovit inițial de refuzuri automate sau a fost respins din cauza pretențiilor salariale, înainte de a obține, în octombrie, un loc de muncă plătit cu 5.000 de lei.

„La interviu nu am fost selectat să continui pentru că era prea mult pentru ei 4.200 de lei la normă întreagă pe o poziție de V&V L2 (verificare și validare, nivelul 2 – n. red.). Mai apoi am aflat printr-o cunoștință de cineva care căuta pe cineva pentru un rol pe parte de cybersec compliance (respectarea cerințelor de securitate cibernetică – n. red.) și a fost OK la interviu. Am început din octombrie” – Programator

Suma de 5.000 de lei a împărțit opiniile: în timp ce unii au considerat-o un punct de plecare decent, alții au privit-o prin prisma scumpirilor din ultimii ani. „Eu m-am angajat după facultate cu 6.500 în 2022, iar azi am salariu mai mare ca atunci și parcă tot viața e mai scumpă ca în 2022, în condițiile în care stilul de viață a rămas fix la fel”, a punctat un comentator.

Pe de altă parte, cei care au intrat în câmpul muncii încă din timpul studiilor, prin stagii de practică și poziții de intern sau junior, au putut avansa rapid prin studiu suplimentar:

„Aveam un salariu cam 7.000 lei net cu tot cu bonuri de masă și în același timp am grinduit (am exersat intensiv – n. red.) LeetCode (platformă online de exerciții și probleme de programare – n. red.) și interviuri și am reușit să prind și să plec la o companie mai bună și acum am în jur de 10.000 net ca software engineer” – Tânăr inginer software

Cum pot fi ocolite filtrele automate: sfaturi pentru candidați

Pentru a depăși acest blocaj, unii participanți la discuții le-au sugerat absolvenților să plece în străinătate, să învețe o meserie sau să urmeze cursuri de recalificare. Alții au venit însă cu strategii punctuale, adaptate noilor realități din recrutare, unde prudența companiilor se împletește cu utilizarea tot mai intensă a algoritmilor.

„Este cea mai proastă perioadă să fii junior. Te lupți cu decizii corporate de a investi în subscripții de agenți (abonamente pentru agenți AI, programe capabile să execute automat anumite sarcini – n. red.), în loc de oameni. Trebuie să insiști și să speri că firmele vor deschide internshipuri și vei primi o oportunitate la un moment dat. Deci aplică încontinuu, tot ce prinzi. Nu e nimic personal, CV-ul tău e triat de AI, deci ești în mare parte decartat fără drept de apel. Încearcă să-l îmbunătățești, să-l faci AI ready (adaptat pentru a fi analizat de sisteme automate de recrutare – n. red.). Fiecare JD (job description, descrierea postului – n. red.) necesită un update de CV, unde scoți în față competențele care fac match (se potrivesc – n. red.) mai bine pe poziția respectivă. Nu arunca același CV peste tot. Asta îți va crește șansele” – Utilizator pe rețelele de socializare

O altă abordare, care s-a dovedit deja eficientă pentru câțiva tineri, presupune evitarea platformelor clasice de recrutare și abordarea directă a angajatorilor de dimensiuni mai reduse:

„Fă-ți o listă de firme mici/medii care îți par interesante, orientativ de 50–70 de firme. Eu am făcut asta foarte ușor cu ajutorul GPT-ului pentru profilul meu. Trimite mail la fiecare dintre ele pe adresa de office sau hiring (recrutare – n. red.), sau ce găsești, cu titlul General application (candidatură spontană – n. red.), o descriere scurtă a ta și CV-ul PDF. Îți garantez că vei avea șanse substanțial mai mari de a discuta cu cineva și de a găsi un loc de muncă decât dacă aplici direct pe paginile de recrutare” – Utilizator care a propus contactarea directă a firmelor

De asemenea, tinerii sunt sfătuiți să nu se limiteze strict la posturile de programare, ci să vizeze orice rol care le permite intrarea într-o companie, de unde se pot transfera ulterior pe alte proiecte:

„Caută și mai multe internshipuri (stagii de practică – n. red.) și caută și domenii adiacente, cum ar fi gestionarea riscurilor operaționale. Caută care sunt și domeniile IT, nu neapărat programare. Important e să ajungi într-o companie, unde ai posibilitatea să schimbi proiectul. Mai întreabă un AI și care sunt joburile unde competențele facultății tale se potrivesc. Știu că e greu, dar cumva vei reuși” – Utilizator pe rețelele de socializare

Paradoxul pieței din România: mulți absolvenți, dar și deficit de specialiști

Toate aceste frământări ale tinerilor au loc într-un context macroeconomic aparent favorabil. Datele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) indică faptul că sectorul IT&C din România a atins în 2024 o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de euro, contribuind direct cu 6,67% la produsul intern brut. Tot în 2024, numărul salariaților din industrie a înregistrat un avans ușor față de anul anterior, ajungând la 195.929 de persoane.

Mai mult, un raport economic publicat în martie 2026 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) evidențiază ponderea ridicată a sectorului IT&C în economia românească: acesta a generat 7,6% din valoarea adăugată brută în 2024, peste media Uniunii Europene de 5,5%. Puternic orientată către export, industria locală se bazează masiv pe dezvoltarea de software la comandă, un segment ale cărui afaceri aproape că s-au triplat în intervalul 2018–2023.

Cu toate acestea, piața muncii din România prezintă un dezechilibru structural. Conform aceluiași raport OCDE, deși țara noastră are una dintre cele mai mari rate de absolvire în IT&C din blocul comunitar – aproximativ 7% în 2023 și 6,8% raportat la totalul absolvenților de învățământ superior în datele din 2026, față de media europeană de 4,5% –, ponderea specialiștilor IT&C în totalul populației ocupate este de doar circa 2,8%, la mare distanță de media UE de 5%.

„Există deficite semnificative de personal în ocupațiile care necesită calificări înalte, ca tehnologia informației și comunicațiilor, managementul comercial și ingineria”, arată OCDE în evaluarea sa din 2026. Experții organizației explică această lipsă de personal calificat atât prin fenomenul emigrării specialiștilor români, cât și prin decalajul existent între ceea ce predau universitățile și cerințele reale ale angajatorilor.

Explorează subiectele:

industrie IT locuri de muncă programatori

Distribuie Distribuie Comentarii