CIA intensifică presiunea pe Cuba: O unitate secretă va coordona campanii de influență
O nouă strategie de informații a Statelor Unite, marcată de intensificarea presiunii asupra Havanei, capătă contur prin înființarea în secret a unei unități operative dedicate exclusiv Cubei de către Agenția Centrală de Informații (CIA). Această decizie, confirmată de surse familiarizate cu subiectul, subliniază determinarea administrației Trump de a impulsiona schimbări politice și economice, precum și de a genera diviziuni în interiorul conducerii cubaneze, utilizând campanii de influență și informații sub acoperire.
Noua structură a CIA are rolul de a coordona o campanie complexă de informații și influență, cu scopul declarat de a accelera transformările politice și economice solicitate de Washington. De asemenea, conform The New York Times , unitatea își propune să creeze fracturi în rândul elitei cubaneze de la putere.
Această unitate permite CIA să realoce rapid resurse financiare, tehnice și umane către operațiuni specifice Cubei. Echipele sunt formate din ofițeri specializați în recrutarea de surse umane, analiști de informații, experți în operațiuni cibernetice și specialiști în campanii de influență desfășurate sub acoperire. Obiectivul principal nu vizează operațiuni militare, ci stimularea unor diviziuni în elita politică, în speranța că liderii ostili Statelor Unite vor fi înlocuiți cu oficiali mai deschiși dialogului cu Washingtonul. CIA a refuzat să comenteze aceste informații.
Ofițerii CIA vor analiza informațiile pentru a identifica eventuale vulnerabilități/FOTO:Arhiva
Reacția Havanei: "O nouă tentativă de destabilizare"
Autoritățile cubaneze nu au întârziat să reacționeze la aceste informații. Viceministrul cubanez de Externe, Carlos Fernández de Cossío, a declarat că acțiunile CIA nu reprezintă o surpriză:
Cuba este de zeci de ani ținta operațiunilor de spionaj, subversiune și destabilizare ale CIA, inclusiv a unor acte de terorism. Cu toate acestea, Departamentul de Stat continuă să prezinte Cuba drept o amenințare, deși țara noastră își exercită doar dreptul legitim la autoapărare.
— Carlos Fernández de Cossío, viceministrul cubanez de Externe
Mandatul restrâns, dar cu potențial de extindere
Noua unitate este, în mod inevitabil, comparată cu grupul înființat de CIA în 1960, care a coordonat pregătirile pentru invazia eșuată din Golful Porcilor din 1961, desfășurată de exilați cubanezi sprijiniți de Statele Unite. De această dată, însă, mandatul pare considerabil mai restrâns. Surse apropiate situației afirmă că structura actuală nu are parteneri organizați pe teritoriul Cubei și nu este autorizată să desfășoare operațiuni letale. Totuși, specialiștii avertizează că atribuțiile unor astfel de unități pot fi modificate în orice moment, printr-o decizie prezidențială.
Cuba, o prioritate de rang înalt în comunitatea de informații americane
În paralel cu reorganizarea internă a CIA, administrația Trump a reevaluat importanța strategică a Cubei, plasând-o la cel mai înalt nivel de interes în National Intelligence Priorities Framework (NIPF) – documentul care stabilește prioritățile comunității americane de informații. Astfel, Cuba a fost inclusă în categoria „Priority 1”, alături de state precum China, Rusia și Iran. Drept urmare, mai multe agenții americane, printre care National Security Agency (NSA) și National Geospatial-Intelligence Agency (NGA), și-au intensificat activitatea de colectare a informațiilor despre insulă. Sursele indică mobilizarea resurselor spațiale și a sateliților pentru monitorizarea activităților desfășurate pe teritoriul cubanez.
Actualizarea opțiunilor militare și identificarea vulnerabilităților
Noile informații culese vor permite armatei americane să-și actualizeze scenariile privind eventualele opțiuni militare, în cazul în care președintele Trump ar decide să recurgă la astfel de măsuri. Anterior, oficiali din domeniul apărării și al serviciilor de informații semnalaseră că datele disponibile despre capacitățile militare cubaneze erau depășite.
Simultan, ofițerii CIA vor analiza aceste informații pentru a identifica vulnerabilități în conducerea cubaneză, inclusiv fluxuri financiare netransparente și afaceri desfășurate de membrii elitei politice. Potrivit surselor, o parte dintre aceste informații ar putea fi ulterior făcute publice, ca parte a unei strategii de presiune politică, similară tacticilor utilizate anterior împotriva Rusiei.
Relațiile CIA-Cuba: între spionaj și tentative diplomatice
În ultimul deceniu, CIA a jucat un rol complex în relația cu Havana, alternând între activități de spionaj și contacte diplomatice discrete. După reluarea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și Cuba în 2015, fostul director CIA John Brennan a efectuat o vizită la Havana, unde s-a întâlnit cu oficiali cubanezi pentru a discuta o posibilă cooperare în combaterea traficului de droguri și a terorismului. Această inițiativă nu a produs, însă, rezultate concrete, ambele părți acuzându-se reciproc de nerespectarea angajamentelor.
Mesaj direct din partea conducerii CIA
În luna mai, pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale, actualul director al CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Havana pentru discuții cu Raúl G. Rodríguez Castro, nepotul fostului lider cubanez Raúl Castro. Sursele indică faptul că Ratcliffe le-a transmis oficialilor cubanezi că Washingtonul îi consideră atât adversari redutabili, cât și potențiali parteneri în viitor. În același timp, el ar fi avertizat că timpul pentru reforme se scurge rapid și că, în lipsa unor schimbări majore, Cuba riscă să ajungă într-o situație similară cu cea a Venezuelei.
Amânări și provocări pentru politica SUA față de Cuba
În cadrul administrației Trump, au existat voci care au estimat că actualul regim cubanez ar putea cădea chiar înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Aceste evaluări au fost alimentate de schimbările politice din Venezuela, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Havanei. Totuși, conflictul prelungit cu Iranul a consumat o mare parte din resursele și atenția administrației americane, iar strategia privind Cuba a trecut temporar pe plan secund. Oficialii favorabili unei politici dure față de Havana continuă să creadă că Washingtonul va reveni asupra acestui dosar după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.
Reconstruirea rețelei de informații în condiții dificile
În timpul Războiului Rece, CIA a menținut o prezență limitată la ambasada SUA din Havana, dar activitatea agenților americani era sever îngreunată de supravegherea permanentă exercitată de serviciile cubaneze. Interesul Washingtonului pentru Cuba a scăzut în anii 2000, când resursele comunității de informații au fost concentrate asupra războaielor din Irak și Afganistan și asupra combaterii terorismului.
În primul mandat al lui Donald Trump, stația CIA din Havana a fost suspendată după apariția controversatului „Sindrom Havana”, o afecțiune raportată de mai mulți diplomați și ofițeri americani. Stația a fost redeschisă abia în 2024, în ultimele luni ale administrației Biden, însă ofițerii americani continuă să opereze în condiții dificile, fiind monitorizați constant și având o libertate limitată de deplasare pe teritoriul Cubei.
Explorează subiectele:
