16 milioane, aceasta va fi populația României în 2050, spun scepticii. Optimiștii sunt însă de părere că balanța demografică a României s-ar putea echilibra datorită creșterii importului de forță de muncă din țări din afara UE, dar și a faptului că numărul românilor care aleg să plece este mai mic, iar o parte a diasporei ar putea decide să se întoarcă.

În ciuda previziunilor care arată că populația României va scădea în continuare într-un ritm accelerat din cauza sporului natural negativ și a migrării românilor spre țări occidentale, experți în domeniu susțin că, de fapt, acest fenomen se va echilibra. Asta pentru că tendințele arată, pe de o parte, că țara noastră a început să devină atractivă pentru forța de muncă din afara Uniunii Europene , iar pe de altă parte, că va crește numărul de întoarceri din străinătate a românilor plecați la muncă.

„Migrația în masă asociată ultimilor 30 de ani este puțin probabil să continue dacă se mențin actualele tendințe economice. Majoritatea statelor UE din Europa Centrală și de Est au înregistrat o inversare parțială de tendință. Și România e probabil să aibă o balanță migratorie pozitivă în viitor, numărul străinilor care se stabilesc în țara noastră depășindu-l treptat pe cel al rezidenților care pleacă. Deși vorbim de o prognoză ușor speculativă, această evoluție s-a observat în toate țările europene care au atins un anumit prag de dezvoltare, chiar și cele care nu au avut o convergență completă cu media europeană a veniturilor (de exemplu Grecia, Portugalia, Cehia etc.)”, se arată într-o analiză a think-tankului ReThink.

Mai exact, un fenomen care se înregistrează acum este cel de creștere a ritmului imigrației externe.

„România a ajuns recent o țară de imigrație. Chiar dacă majoritatea imigranților din afara Uniunii Europene au venit pentru muncă temporară, experiența altor state ne arată destul de clar că mulți vor deveni rezidenți permanenți și că instituțiile noastre publice – dar și sectorul privat – trebuie să se adapteze rapid acestei schimbări. Numărul imigranților poate urca rapid în perioadele de creștere economică. De exemplu, Spania nu era o destinație pentru imigrația internațională până la finalul anilor 90. În 1998, găzduia doar 640.000 de imigranți. În 2009, cifra crescuse la 5,7 milioane, iar azi a trecut de 7 milioane cu tot cu descendenții direcți. Avem nevoie de o dezbatere națională privind imigrarea și integrarea, deoarece România anului 2050 va fi în mod cert mai diversă, și e necesar să evităm greșelile altor state în materie de integrare”, subliniază experții de la ReThink.

De altfel, și din datele Inspectoratului General pentru Imigrări reiese că tot mai multe companii din România au nevoie de forță de muncă importată. De exemplu, anul trecut, companiile din România au angajat 100.000 de lucrători străini, iar tendința se va menține cu certitudine și în acest an. Conform economedia.ro, lucrătorii străini admiși în România anul trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139), alte cetățenii (10.422).

Vioiciunea economiei

Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS), a confirmat pentru „Adevărul” că tendința de a importa forță de muncă din străinătate se va menține și poate chiar amplifica în perioada următoare în rândul companiilor românești. „Nivelul de salarizare de la noi este acum atractiv pentru lucrători din Asia Centrală, iar acest fenomen de a importa forță de muncă se va păstra sau chiar accentua, dar aici un cuvânt greu de spus îl vor avea politicile în domeniu alese de autorități, care stabilesc contingentul anual de muncitori străini acceptați în România. Oricum, acești lucrători străini sunt vizibili mai ales în industria HoReCa, în marile centre urbane, în provincie la pensiunile turistice, de exemplu, dar și în construcții. Se poate spune că este un semn de vioiciune dat de economia României”, spune Alexandrescu.

Astfel, arată acesta, este de așteptat o reglare a balanței demografice. „Acest fenomen are loc mai ales că numărul românilor care aleg să plece este mai mic și în urma contextului pandemic care a adus și o ofertă de muncă mai mică. Din punct de vedere demografic suntem deocamdată tot într-o scădere, dar aceasta nu s-a mai produs neapărat din cauza plecărilor din țară, și mai degrabă în urma sporului natural negativ, al deceselor mai numeroase decât nașterile”, a precizat expertul INS.

Concentrarea populației în zona marilor orașe

Studiul ReThink mai susține că, la fel ca și în alte țări europene, în România, pe măsură ce populația îmbătrânește și scade, aceasta se concentrează înăuntrul, dar mai ales în proximitatea marilor orașe, și că fenomenul are loc mai ales în partea sudică a țării. „Populația crește cu viteză în București și în Ilfov, dar este în declin pronunțat în majoritatea celorlalte județe. Ilfovul, care grupează marea majoritate a suburbiile bucureștene, a trecut de 500.000 de locuitori și a devenit unul dintre cele mai populate județe din România. Popești-Leordeni, cu o populație totală de peste 53.000 de locuitori, este mai mare decât multe reședinţe de județ și cel mai mare oraș din România care nu are statutul formal de municipiu. Chiajna, cu o populație de 43.500 de locuitori, este nominal o comună, dar este de asemenea una dintre cele mai mari 50 de localități din România. Voluntari și Bragadiru au, de asemenea, peste 40.000 de locuitori. Vorbim de populații comparabile cu ale unor reședințe de județ din regiune, precum Slobozia sau Alexandria”, se arată în studiu.

În completare, purtătorul de cuvânt al INS spune că acest fenomen se înregistrează în toată lumea civilizată. „În mod natural, oamenii se concentrează acolo unde este oferta de muncă mai puternică, adică în marile centre urbane, în principiu. De fapt, vorbim în proximitatea marilor centre urbane pentru că în zonele limitrofe acestora costurile cu locuința, fie că vorbim de proprietăți, fie că ne referim la chirii, sunt mult mai mici. Oamenii aleg să facă naveta, iar această tendință a dezvoltat exploziv unele zone, iar un bun exemplu în acest sens este chiar județul Ilfov”, a subliniat Vladimir Alexandrescu despre unitatea teritorială care a avut o creștere a populației de 40 la sută într-un singur deceniu.

Cum stăm la nivel european

România a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare scădere a populației în termeni absoluți (peste un milion de rezidenți), potrivit datelor colectate de Eurostat după recensământul general din toate statele membre UE. În același timp însă, zona Ilfov-București e regiunea cu cea mai mare creștere procentuală a populației, cu peste 40%.

România e pe locul șase din punct de vedere al populației, cu 19,05 milioane de rezidenți, urmată de Țările de Jos (17,4 milioane). Cele mai populate cinci țări ale UE în 2021 erau Germania (83,2 milioane de persoane), Franța (67,9 milioane), Italia (59,0 milioane), Spania (47,4 milioane) și Polonia (37,0 milioane).