Comisia Europeană a cerut României clarificări despre „amendamentul Fritz” introdus de PSD și AUR în Legea integrității / UE vrea să știe cum poate fi retroactivă o lege
”Amendamentul Fritz”, care încalcă prevederile din Constituție ce arată clar că o lege nu poate avea efecte retroactive, face parte din Legea integrității, jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.
Președintele Nicușor Dan a refuzat să retrimită legea la Parlament pentru reexaminare, motivând că nu mai exista timp pentru procedura parlamentară înainte de expirarea termenului limită PNRR, adică 31 august.
Preocuparea Executivului european vizează impactul pe care noua dispoziție legală îl are asupra aleșilor locali și demnitarilor, în condițiile în care textul normativ prevede încetarea de drept a mandatelor la doar o lună de la promulgare pentru persoanele vizate de fostele decizii de incompatibilitate sau conflict de interese.
Demersul Bruxelles-ului vine pe fondul controverselor politice și juridice generate de introducerea acestei prevederi în legislația națională. Amendamentul reclamat afectează direct o serie de edili și funcționari publici aflați în funcție, printre care se numără și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, obligând reprezentanții statului să părăsească pozițiile elective în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Măsura a fost criticată dur de forțele de opoziție și de societatea civilă pentru caracterul ei punitiv nediferențiat, fiind acuzată că a fost concepută special pentru a elimina anumiți adversari politici din funcțiile obținute prin vot direct.
În documentul trimis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, Comisia solicită clarificări cu privire la compatibilitatea noilor reglementări cu principiile generale ale dreptului european, cum ar fi securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.
Bruxelles-ul dorește să afle dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de o evaluare individuală a gravității fiecărui caz în parte și dacă măsura respectă principiul care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. De asemenea, Comisia Europeană solicită date concrete privind numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a sancțiunii, posibilitatea ca instanțele să excludă măsura în cazurile minore, dar și existența unor căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului.
Executivul comunitar subliniază că aceste chestionări ar putea avea consecințe directe inclusiv asupra procesului de evaluare a viitoarelor cereri de plată transmise de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În funcție de răspunsurile transmise de autoritățile de la București, Comisia își rezervă dreptul de a solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă noua Lege a integrității respectă angajamentele de reformă asumată în domeniul statului de drept, potrivit documentului consultat de G4Media. CITEȘTE ȘI AICI
Clarificările solicitate de Comisia Europeană vizează șapte chestiuni principale, potrivit documentului consultat de G4Media:
1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului
2. Raportarea la principiul ne bis in idem
3. Justificarea încetării automate a mandatului
4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret
5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal
6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore
7. Dreptul la o cale de atac
