Control total în școli: românii cer teste antidrog și camere video în clase

Siguranța elevilor a devenit o prioritate atât de presantă pentru cetățeni, încât preocupările legate de intimitate sau libertate individuală par să treacă în plan secund. Conform celei de-a XIV-a ediții a Barometrului realizat de INSCOP Research , românii doresc intervenții categorice pentru prevenirea pericolelor din mediul educațional.

Testarea antidrog și supravegherea audio-video, susținute masiv

Cea mai larg acceptată propunere testată în cadrul cercetării sociologice este verificarea antidrog în rândul tinerilor care au împlinit vârsta de 14 ani. Nu mai puțin de 83,4% dintre cei chestionați s-au declarat favorabili acestei măsuri (60,8% într-o măsură foarte mare, iar 22,6% într-o destul de mare măsură). Opozanții ideii însumează doar 15,2%, în timp ce 1,4% au preferat să nu răspundă ori nu au știut cum să aprecieze.

Profilul celor care cer verificări pentru substanțe interzise include în special electoratul AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu studii medii, salariații din sectorul public și utilizatorii platformei TikTok. La polul opus, reticența este mai accentuată în rândul votanților USR, al tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, al persoanelor cu diplomă universitară și al locuitorilor din Capitală.

Totodată, ideea instalării sistemelor de monitorizare audio-video neîntreruptă în clase întrunește acordul a trei sferturi dintre cetățeni (74,5%), dintre care 51% o agreează ferm, iar 23,5% într-o măsură semnificativă. Doar 22,8% contestă această soluție tehnică, în vreme ce 2,7% au refuzat sau nu au putut să se pronunțe.

Printre susținătorii camerelor se remarcă femeile, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii satelor, cei cu educație primară sau medie, adepții PSD și AUR, alături de utilizatorii TikTok. Rezerve mai mari față de monitorizare vin din partea simpatizanților USR, a tinerilor (18-29 de ani), a persoanelor cu studii superioare, a locuitorilor marilor aglomerări urbane de peste 90.000 de locuitori, a bucureștenilor, a angajaților din mediul privat și a utilizatorilor de Instagram.

Uniforma ca mecanism de egalizare socială

Purtarea obligatorie a uniformei școlare continuă să atragă simpatii solide: 77% dintre intervievați consideră că aceasta ar atenua discriminarea între colegi. Dintre aceștia, 52,9% mizează pe un impact considerabil, iar 24,1% estimează o influență moderată. O pondere redusă, de 20,6%, contestă eficiența unei astfel de ținute, iar 2,4% sunt indeciși.

Femeile, cetățenii de peste 60 de ani, cei cu un nivel primar de școlarizare, lucrătorii din aparatul bugetar și votanții PSD sau AUR manifestă cel mai intens sprijin pentru standardizarea vestimentară.

Fractură de opinie privind starea școlilor

Dacă în privința regulilor există o direcție clară, evaluarea resurselor și infrastructurii împarte societatea în două tabere aproape egale. Astfel, 45,3% dintre români cred că școlile sunt bine puse la punct (8% „foarte bine”, 37,3% „destul de bine”), pe când 45,5% au o evaluare critică (25,4% „destul de slab”, 20,1% „foarte slab”). Nehotărâții reprezintă 8,5%, iar 0,7% nu au oferit un răspuns.

Percepția favorabilă este specifică alegătorilor PSD și AUR, categoriei de vârstă 30-44 de ani, locuitorilor marilor centre urbane și angajaților la stat. În contrast, cei care identifică lipsuri majore în pregătirea claselor provin preponderent dintre votanții USR, tinerii între 18 și 29 de ani, locuitorii din orașe mici, bucureșteni și personalul companiilor private.

Analiza sociologică: siguranța trece înaintea intimității

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că datele relevă un paradox: publicul este profund divizat în privința logisticii școlare, dar este extrem de decis în impunerea unor reguli restrictive.

„Datele indică o societate puternic divizată în ceea ce privește capacitatea sistemului de educație de a pregăti corespunzător, dar foarte hotărâtă atunci când vine vorba despre introducerea unor reguli mai ferme în școli”, a explicat Remus Ștefureac.

Expertul atrage atenția că popularitatea testării antidrog și a camerelor indică faptul că românii prioritizează protecția minorilor în detrimentul intimității personale sau al libertăților individuale. De asemenea, adoptarea uniformei este văzută mai degrabă ca o barieră în calea disparităților materiale vizibile dintre elevi decât ca un instrument de disciplinare pură.

Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (metoda CATI) în intervalul 1-7 septembrie 2026, cuprinzând 1.100 de subiecți adulți din populația neinstituționalizată a țării. Studiul are o eroare statistică de ±2,95%, la o probabilitate de încredere de 95%.

Explorează subiectele:

sondaj inscop reguli scoli teste antidrog elevi

Distribuie Distribuie Comentarii