Sabotaj dejucat în România: trecutul infracțional al rusului Ivan Kuțenko
Serviciile secrete române au anunțat marți anihilarea unei operațiuni clandestine dirijate de la Moscova, al cărei scop era comiterea unor acte de sabotaj pe teritoriul național. Pionul principal al acestei rețele este Ivan Kuțenko, un bărbat în vârstă de 40 de ani originar din Novosibirsk, stabilit în România.
Bărbatul acuzat și reținut pentru spionaj în favoarea Rusiei, Ivan Kuțenko Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Monitorizat îndeaproape încă din luna februarie de către structurile de contrainformații, Kuțenko s-ar fi ocupat de filmarea și fotografierea unor puncte de interes militar, acordând o atenție deosebită aeronavelor ucrainene de tip cargo. Oficialii români au subliniat că manevrele sale erau dictate direct din Federația Rusă, adăugând că serviciile de la Moscova recurg frecvent la racolarea unor persoane vulnerabile pentru a le exploata în acțiuni ilegale.
O investigație derulată pe baza unor baze de date scurse pe internet și analizată de publicația independentă Agentstvo conturează un portret atipic. În anii de dinaintea mutării în România, Kuțenko lucrase atât ca manipulant de marfă în 2010, cât și pe post de director comercial în 2018. Totuși, în paralel cu aceste slujbe modeste, numele său figura în documentele oficiale ale mai multor societăți comerciale.
Firme cu rulaje de sute de milioane de ruble
Încă din 2007, Kuțenko a preluat acțiuni și a administrat companiile „Sibles”, activă pe piața cherestelei, și „Profi”, orientată spre tranzacții cu cereale, ambele dizolvate între timp. O traiectorie similară a avut-o societatea „Arena”, o altă firmă de material lemnos la care deținea participații și care s-a închis în 2019. Conform registrului rusesc Spark, compania raporta în 2016 o cifră de afaceri colosală, de 857 de milioane de ruble, dar un profit derizoriu, de doar 5.000 de ruble.
În prezent, pe numele său figurează firma „Avers”, înființată în 2012 în Novosibirsk și axată pe comerțul cu utilaje. Deși Kuțenko a renunțat la conducerea executivă la doar câteva luni după ce devenise director general în 2016, a rămas proprietarul entității. Ultimele raportări financiare disponibile, din 2014, indicau venituri totale de 15,7 milioane de ruble și un profit net de 95.000 de ruble.
Episodul violent din 2008: răpire și jaf armat
Trecutul lui Kuțenko ascunde și confruntări directe cu legea penală. În 2008, o notă a miliției din orașul natal arăta că acesta, alături de un presupus frate, Piotr Kuțenko, și un alt complice, a fost anchetat într-un caz de tâlhărie.
Potrivit datelor din dosar, cei trei agresori au forțat un bărbat să urce într-un autoturism, l-au abandonat pe un câmp și, sub amenințarea unei arme neletale, l-au deposedat de telefon, de un pulover și de suma de 250 de ruble. Victima a necesitat îngrijiri medicale din cauza unei plăgi împușcate. Până în prezent nu există confirmări oficiale legate de o eventuală condamnare sau de modul în care acea procedură judiciară a fost finalizată.
Itinerariul regional și contextul sabotajelor rusești
Înainte de declanșarea invaziei la scară largă din Ucraina, Kuțenko s-a deplasat în mod repetat în România, având consemnate vizite în anii 2019 și 2021. În 2020 a tranzitat și Republica Moldova, iar în cursul anului 2022 a efectuat cel puțin un zbor spre Turcia, punct-cheie de legătură între spațiul rusesc și Uniunea Europeană.
Operațiunea interceptată pe teritoriul românesc se înscrie într-un tipar amplu de război hibrid purtat de Moscova pe continent. La începutul lunii septembrie, anchetatorii germani au indicat Rusia drept responsabilă pentru planul de a distruge un avion ucrainean de transport pe aeroportul din Leipzig, tentativă înregistrată în august. Deși Kremlinul neagă vehement orice acuzație privind rețelele de sabotori din Europa, autoritățile ruse au ales să păstreze tăcerea în privința reținerii lui Kuțenko în România.
Explorează subiectele:
