Corespondența oficială a României cu NATO și UE, vizată de hackerii FSB
O instituție guvernamentală din România a fost ținta unei ample operațiuni de spionaj cibernetic orchestrate de o grupare de hackeri afiliată Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Atacatorii au încercat să intercepteze schimburile de e-mailuri purtate de oficialii români cu structurile NATO și ale Uniunii Europene, însă breșa a fost neutralizată de Serviciul Român de Informații.
Hackeri ruși Foto: Profimedia
Dezvăluirile privind această tentativă de infiltrare aparțin experților de la ESET, unul dintre cei mai importanți furnizori europeni de soluții antivirus și securitate IT. Potrivit specialiștilor în securitate cibernetică, în spatele operațiunii s-a aflat actorul cibernetic rus APT Turla — o grupare cunoscută și sub denumirile de Snake sau Uroburos, care are legături strânse cu FSB.
Cum funcționa filtrul de spionaj „CerealBox”
Analiza tehnică a incidentului arată că atacatorii au reușit să instaleze un program malițios denumit „CerealBox”, conceput să acționeze ca un filtru discret de supraveghere. Această componentă avea rolul specific de a monitoriza și identifica mesajele electronice trimise sau primite de oficialii români în relația cu adresele instituționale ale Uniunii Europene și NATO.
Programul căuta în mod automat anumite cuvinte-cheie și viza mesajele care conțineau atașamente în formate uzuale. Odată identificate, informațiile urmau să fie criptate și pregătite pentru a fi extrase de la distanță de către hackeri. Experții menționează că o metodă de operare similară a fost descoperită anterior și în cadrul unei instituții din Kazahstan.
Reacția SRI: Atacul a fost oprit înainte de extragerea datelor
Autoritățile din România au detectat inițial această operațiune de spionaj în luna decembrie a anului 2025. Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat existența incidentului printr-un comunicat oficial, precizând că breșa a fost neutralizată la timp.
„SRI, prin Centrul Național Cyberint, a identificat acest atac cibernetic în decembrie 2025 și a implementat măsuri de contracarare a acestuia și de remediere a efectelor sale. Atacatorii au exploatat o serie de vulnerabilități sistemice la nivelul sistemelor de operare Microsoft, însă în urma intervenției Centrului Național Cyberint atacul a fost oprit. Nu au fost identificate exfiltrări de date sensibile, serviciul de e-mail afectat fiind remediat. De asemenea, SRI a informat beneficiarii legali și, totodată, aspectele respective au făcut obiectul cooperării cu partenerii europeni, la nivelul comunității de intelligence, precum și cu cei de la nivelul UE și NATO” - Comunicatul Serviciului Român de Informații (SRI).
Reprezentanții SRI au mai subliniat că specialiștii Centrului Național Cyberint desfășoară în continuare investigații complexe, care vizează și alte secvențe conectate cu campaniile cibernetice derulate de Federația Rusă. Instituția dă asigurări că acționează constant pentru a depista și contracara orice nouă tentativă de compromitere a instituțiilor naționale.
Istoricul grupării Turla și alte ofensive cibernetice pro-ruse
Conform analizei publicate de ESET la 10 noiembrie 2026 , gruparea Turla (Snake) activează cel puțin din anul 2004, fiind considerată pe scară largă drept o subdiviziune a FSB. De-a lungul timpului, hackerii din această rețea au țintit în mod constant instituții guvernamentale, misiuni diplomatice și organizații din sectorul apărării, concentrându-se cu precădere pe state din Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Dincolo de operațiunile complexe de spionaj cibernetic, România și alte state europene s-au confruntat în ultimii ani și cu atacuri menite să blocheze diverse platforme online, revendicate de alte grupări pro-ruse. Spre exemplu, în mai 2022, gruparea Killnet a revendicat o serie de atacuri asupra paginilor web ale unor aeroporturi din România, printre care și Aeroportul Internațional „Henri Coandă”. Deși site-urile au devenit temporar inaccesibile în urma unor atacuri descrise drept probabil de tip DDoS (care vizează blocarea accesului online, nu furtul de corespondență), siguranța traficului aerian nu a fost pusă în pericol.
De asemenea, la nivel european, o altă grupare pro-rusă, intitulată NoName057(16), a făcut obiectul unei ample operațiuni internaționale în iulie 2025, menită să stopeze atacurile de tip DDoS. Procurorii din Germania au dezvăluit că rețeaua reușise să recruteze, prin intermediul platformei Telegram, peste 4.000 de voluntari care își puneau propriile sisteme informatice la dispoziție pentru a suprasolicita și bloca diverse servere. Țintele vizate de aceștia includeau sisteme de telecomunicații, instituții bancare, servicii de sănătate și platforme guvernamentale din țările europene care oferă sprijin Ucrainei. Cu toate acestea, în cazul dosarului NoName057(16), anchetatorii nu au putut stabili o legătură directă între suspecți și aparatul de stat din Rusia.
Explorează subiectele:
