Poate Nicușor Dan să blocheze jurnaliști la Cotroceni? Ce spune legea despre abuz
Anunțul președintelui Nicușor Dan de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele participarea la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata întregului său mandat a declanșat o amplă dezbatere juridică. Specialiștii în drept și reprezentanții societății civile avertizează că șeful statului nu poate bloca discreționar accesul presei, o astfel de măsură încălcând flagrant legislația privind liberul acces la informațiile de interes public.
Nicușor Dan, înconjurat de jurnaliști Foto: Inquam / George Călin
Incidentul s-a produs în momentul în care Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media, a încercat să obțină un răspuns de la șeful statului cu privire la activitatea procurorului general Cristina Chiriac. Evitând subiectul, președintele Nicușor Dan a folosit ocazia pentru a-l anunța pe reporter că a solicitat deja staff-ului său blocarea accesului acestuia la viitoarele conferințe de presă, motivând decizia prin presupuse injurii pe care jurnalistul i le-ar fi adus în trecut.
„Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatul meu”, a fost replica tăioasă a lui Nicușor Dan.
Atitudinea președintelui a generat un val de critici din partea jurnaliștilor, a oamenilor politici și a experților în drept, care pun sub semnul întrebării legalitatea unei astfel de interdicții și reamintesc limitele impuse de Legea nr. 544/2001 în relația dintre autorități și mass-media.
Ce prevede legislația privind acreditarea și accesul presei
Cadrul legal din România protejează în mod explicit munca jurnaliștilor în raport cu instituțiile statului. Conform articolului 18 din Legea 544/2001, autoritățile publice sunt obligate să elibereze acreditări fără discriminare, în cel mult două zile de la depunerea solicitării. Mai mult, legislația stipulează clar că refuzul sau retragerea unei acreditări nu poate avea la bază opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist. O astfel de sancțiune este permisă exclusiv în situația în care reprezentantul mass-media împiedică, prin faptele sale, desfășurarea normală a activității instituției.
De asemenea, o interdicție verbală nu are valoare juridică. Legea impune ca orice decizie de refuz sau de retragere a acreditării să fie redactată și comunicată în scris. În completare, articolul 19 din aceeași lege obligă instituțiile să anunțe din timp conferințele de presă și alte evenimente publice, interzicându-le să blocheze sub orice formă accesul jurnaliștilor la aceste acțiuni. Nici măcar regulamentele de ordine interioară nu pot ocoli aceste reguli, deoarece articolul 30, alineatul 3 din HG 123/2002 (normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001) interzice introducerea unor restricții care depășesc cadrul legal.
Explicațiile avocaților: între lipsa temeiului legal și riscul unui abuz
Specialiștii în drept subliniază că un conducător de instituție nu are puterea de a interzice arbitrar accesul unei persoane în sediul unei autorități publice. Avocatul Răzvan Crăciunaș arată că o astfel de măsură contravine atât legislației interne, cât și jurisprudenței europene.
„Sincer să vă spun, tot caut și eu de ieri procedura legală și nu o găsesc. Ideea este că nu am identificat și nu cunosc să existe o procedură sau un text de lege prin care un șef de instituție să poată interzice unei persoane, fie că discutăm despre un jurnalist, o persoană privată sau orice altă persoană, intrarea în instituția respectivă. Nu este în atribuțiile sale, cu atât mai puțin în cazul unui șef de stat, dacă vreți, la modul concret.
Mai mult decât atât, pot să vă spun că, în situația particulară în care discutăm despre un jurnalist, interzicerea intrării acestuia în instituții este cu atât mai lipsită de sens juridic, pentru că, prin însăși esența profesiei de jurnalist, acesta are dreptul și obligația de a informa persoanele.
Or, libertatea presei beneficiază de o protecție amplă la nivel constituțional și, mai cu seamă, la nivel convențional. Mă refer aici la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la jurisprudența CEDO. Există chiar o cauză împotriva Regatului Unit care ne spune că libertatea de exprimare a presei nu poate fi restrânsă doar pentru că sunt spuse lucruri care deranjează persoana vizată, fie că vorbim despre o anchetă jurnalistică, o declarație, o articol și așa mai departe.
Deci, vă mărturisesc că nu cunosc să existe o procedură, un text de lege sau o reglementare prin care să poată fi interzisă intrarea unui jurnalist într-o instituție publică.
Pe de altă parte, există anumite proceduri interne la nivelul unor instituții în ceea ce privește acreditarea jurnaliștilor. Sigur că acea procedură de acreditare este una publică și, la un moment dat, acreditarea poate fi retrasă, dar în acest sens jurnalistul este informat și există o procedură.
Însă interzicerea intrării într-o instituție nu se poate face în acest mod. Nu se poate dispune pur și simplu ca un jurnalist să nu mai fie primit în instituție. Nu este compatibil cu libertatea de exprimare și cu libertatea presei.”
— Avocatul Răzvan Crăciunaș
La rândul său, avocatul Tudor Mitroi nuanțează situația în funcție de statutul jurnalistului. Dacă acesta nu deține o acreditare, instituția îi poate condiționa accesul de obținerea documentului conform procedurilor. În schimb, blocarea accesului unui jurnalist deja acreditat, fără parcurgerea pașilor legali de retragere a acreditării, constituie un abuz. Mai mult, chiar și în cazul unei retrageri legale, măsura este individuală și nu poate bloca dreptul redacției de a acredita un alt reporter.
„În principal, ar trebui să avem în vedere dacă jurnalistul în cauză a fost sau nu acreditat. În măsura în care nu a fost acreditat, în teorie, se poate interzice accesul până la obținerea acreditării, sens în care jurnalistul sau instituția de presă ar trebui să solicite acreditarea pentru persoana respectivă.
Dacă vorbim despre o situație în care jurnalistul este acreditat și i se refuză accesul în instituția respectivă, cel mai probabil se are în vedere retragerea acreditării. În lipsa retragerii acreditării, interdicția de a intra în instituția respectivă reprezintă un abuz.
În măsura în care se dorește interzicerea accesului din punct de vedere legal, autoritatea în cauză ar trebui să dispună retragerea acreditării jurnalistului. Acest lucru se poate face doar în scris, motivat, cu comunicarea deciziei către persoana în cauză și numai în situația în care jurnalistul, prin comportamentul său, împiedică desfășurarea normală a activității autorității.
Măsura se comunică jurnalistului, acesta având posibilitatea de a o contesta în contencios administrativ.
În ceea ce privește decizia lui Nicușor Dan de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Cotroceni pe durata mandatului, îmi este foarte greu să comentez cât timp nu cunosc toate motivele pentru care s-a dispus acest lucru și condițiile legale în care s-a dispus măsura respectivă.
În măsura în care s-a dispus retragerea acreditării domnului Vanghele, cu îndeplinirea tuturor condițiilor legale, este o procedură legală pe care o autoritate o are la dispoziție, existând ulterior posibilitatea jurnalistului de a contesta această măsură.
Ceea ce este foarte important de precizat este că retragerea acreditării nu se poate realiza pentru opiniile exprimate public de către un jurnalist.
Ar mai fi de spus un aspect: atunci când vorbim despre o instituție de presă, retragerea acreditării unui jurnalist nu trebuie să împiedice posibilitatea instituției respective de a solicita acreditarea unei alte persoane. Cu alte cuvinte, măsura nu poate fi extinsă asupra întregii instituții de presă.”
— Avocatul Tudor Mitroi
Reacții dure din lumea juridică: „Palatul Cotroceni nu este proprietatea personală a președintelui”
Ieșirea lui Nicușor Dan a fost taxată ferm și de fostul judecător Cristi Dănileț, care a atras atenția că o funcție de demnitate publică implică și obligația de a tolera criticile, fără a recurge la mustrări publice.
„Ceea ce face acum Nicușor Dan este incredibil. Oamenii au voie să îl critice, iar el se poate simți jignit, deranjat sau șocat. Ca politician de rang înalt taci și înduri. Dar nu face mustrare publică că ești tu sensibil. Ovidiu Vanghele își face treaba de jurnalist. Dacă nu îți place de părul lui, problema e la tine, nu la el”, a transmis Cristi Dănileț pe Facebook.
În aceeași notă, juristul Bogdan Vasile Amariei a avertizat că opiniile ofensatoare sau injuriile nu constituie un temei legal pentru ridicarea acreditării, comparând gestul cu practicile din regimurile autoritare. Invocând prevederile articolelor 18 (alineatele 3 și 4) și 19 din Legea 544/2001, acesta a subliniat că ocupantul celei mai înalte funcții în stat este obligat să accepte și criticile incomode sau dure.
„Nu pot interzice discreționar accesul unui jurnalist la conferințele de presă, ca într-un regim autoritar de tip dictatură sau precum un model împrumutat de la președintele Americii TRUMP”, a punctat juristul.
„Să îi comunicați unui jurnalist că nu va mai putea participa la conferințele de presă pe întreaga durată a mandatului prezidențial, invocând injuriile pe care vi le-a adresat, ridică serioase probleme de legalitate și proporționalitate. Sigur că instituțiile pot impune reguli de conduită. Sigur că pot interveni când cineva perturbă efectiv desfășurarea unei conferințe. Dar aceste măsuri trebuie să aibă un temei legal și o justificare obiectivă.”
— Bogdan Vasile Amariei, jurist
Acesta a conchis că Administrația Prezidențială nu poate fi condusă după bunul plac al șefului statului: „Palatul Cotroceni nu este proprietatea personală a președintelui, iar Administrația Prezidențială nu poate funcționa după principiul «cine mă supără nu mai intră». Legea trebuie respectată inclusiv atunci când ne protejează adversarii, criticii sau persoanele al căror comportament îl dezaprobăm”.
De la „Moșia lui Ion Iliescu” la mandatul lui Traian Băsescu: alte cazuri de jurnaliști blocați la Cotroceni
Restricționarea accesului presei la Palatul Cotroceni nu este însă o premieră în istoria postdecembristă a României. Unul dintre cele mai grave episoade s-a consumat în anii '90, în timpul regimului condus de Ion Iliescu, fondatorul partidului care avea să devină PSD-ul de astăzi, o formațiune politică ale cărei reflexe autoritare și încercări de a controla sau intimida presa incomodă s-au manifestat încă din primii ani de tranziție. Potrivit relatărilor jurnalistului Ion Cristoiu , Președinția condusă de Iliescu a decis, la 13 mai 1993, să retragă acreditările tuturor reporterilor de la „Evenimentul Zilei”. Abuzul a durat aproape un an și jumătate, până pe 12 octombrie 1994, interval în care publicației i-a fost interzis complet accesul în instituție. La acea vreme, Cristoiu a sancționat derapajul într-un editorial intitulat sugestiv „Moșia lui Ion Iliescu”, reamintind că Palatul Cotroceni aparține statului român, iar prezența jurnaliștilor nu poate depinde de simpatiile celui care deține temporar funcția supremă.
Un alt incident controversat a avut loc în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu, când realizatorului TV Mircea Badea i-a fost refuzată intrarea la o conferință de presă. Deși actele necesare acreditării fuseseră înregistrate cu două zile înainte de eveniment și nu i se comunicase existența vreunei probleme, Badea a fost oprit la intrare de serviciul de pază pe motiv că nu se află pe lista de acces.
„Am ajuns la Cotroceni, am intrat. Oamenii lăsau buletinele (...) Eu de la ușă am fost reperat de un domn de la pază care mi-a spus: «Domnule Badea, nu sunteți pe listă!»”, relata la acel moment realizatorul TV.
Explorează subiectele:
