Criza fondurilor pentru RMN și CT trimite pacienții direct la Urgențe sau îi lasă netratați
Plafonul pentru analize în continuare se epuizează în primele zile ale lunii Foto: Arhiva
De ani buni, pacienții din România care au nevoie de investigații paraclinice în baza unui bilet de trimitere se lovesc invariabil de același refuz: „Nu sunt fonduri”. Accesul rapid la serviciile medicale decontate depinde masiv de noroc, de afecțiunea pacientului și de regiunea în care locuiește.
Pentru analizele de laborator uzuale, șansele de reușită sunt mai mari doar dacă problema medicală apare chiar la începutul lunii. După primele zece zile — sau chiar mai devreme — majoritatea clinicilor anunță că: „luna aceasta nu mai avem fonduri”. Doar prin căutări insistente la periferia orașelor sau în alte colțuri ale județului, unii pacienți mai au norocul să găsească câte o clinică pe ușa căreia scrie: „Avem fonduri pentru analize cu bilet de trimitere”.
Situația devine însă critică atunci când este necesară imagistica medicală, precum radiografiile, tomografiile computerizate (CT) sau investigațiile prin rezonanță magnetică (RMN). Din cauza numărului redus de furnizori, a costurilor ridicate și a bugetelor limitate, timpii de așteptare explodează. Într-un municipiu reședință de județ precum Slatina, programarea pentru un CT depășește cu ușurință o lună, în timp ce pentru un RMN așteptarea se întinde pe câteva luni.
Restricții noi pentru bolnavii cronici din 2026
La solicitarea unei programări, prima întrebare adresată de operatori este: „Ce tip de trimitere aveți?”. Această triere se face deoarece doar o singură categorie de asigurați mai are parte de prioritate absolută: bolnavii oncologici, posesori ai biletelor de tip „Monitor 2”. Pentru aceștia, laboratoarele sunt obligate să facă programări în maximum cinci zile lucrătoare, chiar și peste plafonul lunar, atât pentru analize, cât și pentru CT sau RMN.
Până la data de 1 ianuarie 2026, de decontări peste plafon beneficiau și pacienții încadrați în codurile Monitor 3–8, adică persoanele care suferă de afecțiuni neurologice, cardiovasculare sau diabet. De la începutul acestui an, regulile s-au înăsprit: analizele lor uzuale au fost incluse în limita fondurilor generale. Singura excepție rămasă este decontarea automată a unei singure investigații de înaltă performanță pe an, măsură pe care asociațiile de pacienți au criticat-o deja ca fiind total insuficientă.
Practici abuzive în clinici și pacienți împinși spre Urgențe
Confruntați cu lipsa fondurilor și cu înscrierea pe liste lungi de așteptare pentru afecțiuni acute, românii au puține opțiuni. Dacă o radiografie poate fi achitată mai ușor din buzunar, costul unui CT sau RMN la privat poate înghiți jumătate dintr-un salariu sau chiar o pensie întreagă.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), explică faptul că accesul inechitabil îi determină pe unii bolnavi să caute cu disperare laboratoare în alte zone, în timp ce alții renunță complet la investigații.
„Sunt furnizori în anumite județe cu o capacitate mică de lucru, au plafoane jos, și atunci pacienții trebuie să meargă în județe învecinate. Sunt furnizori care nu declară, deși au bani, nu declară că mai au încă bani, pentru că îi păstrează pentru tot felul de medici ai lor cu care ei colaborează, și dacă un medic trimite, să spunem, și nu este pe lista lor, li se spune - nu putem să vă facem, pentru că nu avem plafon. (...) Pacienții renunță ei sau scot bani din buzunar. Și majoritatea scot bani din buzunar, dar există o altă parte dintre pacienți care nu mai fac. Nu au bani. Chiar astăzi am avut discuție cu o doamnă, chiar acum câteva ore, are o problemă cardiacă gravă. Trebuie să facă un RMN cardiac. Nu poate să facă. Și nu are bani să plătească, are pensie 1.400 de lei. Are și un credit la CAR, vine și întreținerea mare de acum...” — Vasile Barbu, președintele ANPP
Pentru analizele de sânge, mulți aleg să aștepte începutul lunii următoare, când „păzesc” ușile laboratoarelor încă din prima zi. Însă președintele ANPP atrage atenția și asupra unei practici prin care clinicile îi țin captivi pe asigurați: reținerea biletului de trimitere în momentul înscrierii pe lista de așteptare. Astfel, pacientul nu mai poate merge la un alt centru care ar mai avea fonduri disponibile. „Unii termină plafoanele mai devreme, alții mai târziu. Și omul nu mai știe unde să se ducă, pentru că în momentul în care se înscrie la un laborator, dă și trimiterea. Și omul e blocat”, a subliniat Vasile Barbu.
În acest context, mulți pacienți ajung în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) fie pentru că boala li s-a agravat așteptând săptămâni întregi, fie pentru că și-au pierdut răbdarea și speră că în spital li se vor face, în sfârșit, investigațiile necesare.
Două proiecte de eliminare a plafoanelor, blocate pe masa decidenților
Deși în cursul anului 2026 au fost lansate două inițiative majore menite să elimine plafoanele financiare pentru investigațiile decontate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), niciuna nu a produs efecte până în prezent.
Primul proiect, elaborat chiar de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), propune decontarea la volum real a analizelor de laborator din pachetul de bază. Măsura ar elimina complet plafoanele, permițând efectuarea analizelor gratuite în orice zi a lunii. Potrivit lui Vasile Barbu, discuțiile purtate cu fosta conducere a CNAS vizau implementarea acestui sistem — inspirat din modelul german — odată cu intrarea în vigoare a noului contract-cadru.
„Este vorba de faptul că se prestabilește un buget anual pentru analizele medicale, care, la un moment dat, se împarte trimestrial sau semestrial. Iar pacientul merge, face analize, fără nici o restricție. Dar vor fi controlați cei care prescriu”, a detaliat reprezentantul pacienților.
Cea de-a doua inițiativă, așteptată cu sufletul la gură de pacienții cronici încadrați în programele M3–M8, are ca scop anularea restricțiilor impuse la începutul acestui an, însă și aceasta rămâne, momentan, fără o rezolvare concretă.
Explorează subiectele:
