Cum a fentat Ilan Șor sancțiunile: filieră secretă de 7 miliarde de dolari
O amplă anchetă derulată de publicația Financial Times, fundamentată pe examinarea a sute de mii de fișiere confidențiale, arată cum compania A7 a devenit un instrument-cheie pentru Moscova în încercarea de a ignora sancțiunile și deconectarea de la platforma SWIFT cauzată de războiul din Ucraina. Înființată spre sfârșitul anului 2024 în Kârgâzstan și Rusia de Ilan Șor, structura a beneficiat direct de suportul băncii ruse de stat Promsvyazbank (PSB), o instituție profund ancorată în industria de apărare.
Ilan Șor Foto: Facebook/Ilan Șor
Deși promovată drept o inovație bazată pe active digitale și metode moderne de tranzacționare, structura opera după principii clasice de spălare a banilor, a punctat jurnalistul FT Chris Cook. Ilan Șor se mândrea public cu această arhitectură, declarând în iulie pentru agenția rusă TASS că sistemul său oferă statelor și companiilor „libertate” și că este complet „imun la sancțiuni”, amintește News.ro .
Schema se baza pe o flotă de firme interpuse în jurisdicții care nu aveau restricții de acces la fluxurile bancare internaționale. În conturile acestor intermediari erau alimentate fonduri cu care se achitau ulterior mărfurile comandate de entitățile ruse. De pildă, decontarea livrărilor provenite de la furnizori chinezi — destinație care a absorbit peste 50% din sumele urmărite — apărea formal ca fiind executată de companii înregistrate în Emiratele Arabe Unite.
O fabrică de falsuri pentru echipamente militare
Pentru a trece de filtrele de conformitate ale băncilor, operatorii A7 recurgeau la măsuri extreme de disimulare. Angajații rețelei aveau la dispoziție mii de ștampile contrafăcute sau preluate de la firme reale, emiteau facturi fictive, rescriau codurile vamale ale produselor vizate de embargou și eliminau orice caracter chirilic sau indiciu care trimitea spre Rusia.
Un episod edificator s-a consumat în februarie 2025, la achiziționarea a 500 de sisteme de ochire pe timp de noapte, evaluate la circa 510.000 de dolari, destinate unui client rus. Documentele întocmite de A7 declarau încărcătura drept sticlă securizată. Deși s-a luat în calcul etichetarea mărfii drept încălțăminte, operatorii au renunțat la idee pentru a nu trezi suspiciuni în raport cu profilul comercial anterior al importatorului. O parte din fondurile identificate în arhivele companiei a fost alocată direct achizițiilor de armament și logisticii aparatului rus de securitate.
Zeci de entități fantomă și ramificații globale
Investigația a confirmat existența a cel puțin 100 de firme-paravan care au procesat plăți efective, în timp ce documentele interne menționează cel puțin încă 100. Dispersia geografică includea 87 de societăți în Hong Kong, 61 în Emiratele Arabe Unite, 16 în Kârgâzstan și 14 în Indonezia. Rețeaua s-a extins și în Europa: cel puțin trei entități funcționau în Marea Britanie, iar o firmă localizată în Ungaria asigura o cale strategică de intrare pe piața Uniunii Europene.
Deși valoarea tranzacțiilor confirmate se ridică la 6,9 miliarde de dolari, impactul real este probabil cu mult mai ridicat, în condițiile în care circa 17.500 de transferuri nu au putut fi cuantificate. În plus, evidențele consemnează bilete la ordin emise de A7 cu valori nominale ce depășesc 20 de miliarde de dolari, precum și vânzări masive de criptomonedă stabilă Tether (USDT), evaluate la miliarde de dolari, către beneficiari din Rusia.
Tranzacțiile au traversat conturi găzduite de giganți financiari internaționali, fără ca aceștia să fie acuzați de complicitate deliberată. Dimpotrivă, o serie de bănci au cerut lămuriri suplimentare și au blocat operațiuni suspecte. Prin Standard Chartered Hong Kong au circulat aproximativ 1,1 miliarde de dolari asociați cu A7, prin First Abu Dhabi Bank au trecut peste 1,8 miliarde de dolari prin 17 entități paravan, în timp ce DBS a procesat transferuri de 273 de milioane de dolari. Alte sume au ajuns la clienți ai Citi (circa 74 de milioane) și Deutsche Bank (în jur de 18 milioane de dolari).
Importanța A7 a crescut până la cel mai înalt nivel de la Moscova. Președintele Vladimir Putin a asistat prin videoconferință la lansarea unei filiale a companiei la Vladivostok, organizația pretinzând că a ajuns să intermedieze aproape 20% din schimburile valutare ale Rusiei.
Ilan Șor a fost inclus pe lista neagră a Marii Britanii încă din 2022 ca urmare a devalizării sistemului bancar din Republica Moldova cu un miliard de dolari. Ulterior, autoritățile de la Londra au impus sancțiuni asupra structurii sale Evrazia, acuzată de subminarea instituțiilor democratice de la Chișinău, iar în 2025 au vizat componentele rețelei aferente tokenului cripto A7A5, legat de infrastructura A7.
Explorează subiectele:
