Militarii de la baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța se confruntă cu antrenamente intense și provocări extreme de care trec cu o determinare remarcabilă.

Antrenamentele de la Mihail Kogălniceanu sunt foarte dure FOTO EPA EFE

Soldații trec prin teste de rezistență fizică și mentală care ar părea de neimaginat pentru mulți dintre noi, potrivit unui reportaj Digi24 realizat la o sesiune de antrenament în care militarii români, americani și francezi au fost supuși unor probe dificile.

Exercițiile sunt cele propuse de soldații americani și identice cu cele folosite de forțele speciale din țările membre NATO și cuprind o varietate de activități intense.

Printre acestea se numără alergarea cu un rucsac de 16 kilograme în spate, cățărarea la înălțimi de 20 de metri și trecerea prin sârmă ghimpată, toate desfășurate în condiții meteorologice aspre, cu temperaturi scăzute și vânt puternic.

Ronis Gutierrez, sergent major în armata SUA, a explicat că antrenamentul este conceput pentru a testa limitele și rezistența militarilor în situații de stres și presiune. „Este dificil, mai ales că vântul bate foarte tare și că acum temperatura este de -1 grad Celsius”, a subliniat acesta.

O perspectivă asupra antrenamentului a oferit-o și Ana Smith, militar american, care a subliniat importanța determinării și a curajului în depășirea obstacolelor. „Femeile care nu iau atitudine nu fac istorie”, a afirmat aceasta, încurajând participarea activă a femeilor în astfel de activități. De altfel, ea a fost prima femeie care a terminat cursa cu obstacole, sperând că și alte femei vor urma exemplul său în viitor.

Antrenamentul nu a fost doar o experiență individuală, ci și o oportunitate de colaborare și învățare reciprocă între militarii din diferite țări. Un militar român a menționat că a fost norocos să participe la aceste exerciții alături de colegii săi din România și Franța, subliniind că frigul și dificultatea unor probe precum urcarea paralelă au reprezentat provocări majore.

„La cursa cu obstacole mi s-a părut cel mai dificil când trebuia să urcăm paralel, o dată pe sus, apoi pe jos. Frigul a contat mai mult, deoarece corpul se încălzea în timpul marșului, iar la mâini se simțea cel mai mult, la degete”, a menționat militarul român.