Cum demontează filmul româncei Alina Șerban stereotipurile la festivalul de la Sevilla
De-a lungul istoriei cinematografiei, comunitatea romă a fost rareori portretizată în toată complexitatea ei umană, cu dileme, aspirații și identități autentice. Cel mai adesea, personajele rome au fost reduse la tipare rigide – fie ca figuri exotice, fie ca antagoniști – fiind conturate prin prisma prejudecăților unor autori din afara comunității. Alina Șerban își propune să schimbe radical această paradigmă prin propriul său demers artistic.
Foto: Alina Şerban/arhiva personală
Potrivit publicației The Guardian , lungmetrajul regizoarei din România se află în prim-planul ediției din această săptămână a festivalului din Sevilla. „Sunt filme făcute de noi, nu doar despre noi. Am crescut într-o lume în care tot ce auzeam despre comunitatea mea venea din exterior... În sfârșit, perspectiva noastră este pusă în centrul atenției”, a explicat cineasta pentru publicația britanică.
De la succesul din Veneția, la o înțelegere dincolo de etichete
Intitulat „Și eu contez” („I Matter”), filmul semnat de Alina Șerban explorează maturizarea unei tinere și eforturile acesteia de a-și înțelege propria identitate romă și de a se împăca cu rădăcinile sale. Producția a avut deja un parcurs remarcabil, fiind proiectată la începutul anului într-o secțiune specială a Festivalului de Film de la Veneția, unde a fost recompensată cu Premiul publicului.
Foto: social media
Scopul regizoarei a fost acela de a oferi o perspectivă profundă asupra etniei sale, eliberată de etichetele sociale, în contextul în care romii rămân una dintre cele mai marginalizate grupări din Europa, confruntându-se constant cu segregarea școlară a copiilor și cu un acces limitat la locuințe decente. „Am vrut să arăt, într-un mod foarte simplu, dar complex, că și noi suntem oameni. Vreau să afirm umanitatea romilor”, a subliniat Alina Șerban.
Un deceniu de pregătiri pentru o premieră europeană
La Sevilla, pelicula româncei este inclusă în secțiunea specială „Raising Romani Gaze”. Organizatorii festivalului arată că acest program – care aduce laolaltă șapte filme realizate de autori romi din diverse state europene, abordând teme precum discriminarea, apartenența și identitatea – este primul eveniment de acest gen și a necesitat aproape un deceniu de eforturi.
„Este ceva pentru care ne pregătim de aproximativ zece ani”, a precizat cineasta romă de origine maghiară Katalin Bársony, care este și una dintre curatoarele programului. Deși pe continentul european trăiesc între 10 și 12 milioane de romi, organizatorii atrag atenția că imaginea lor pe marele ecran a fost mai mereu dictată de alții. „Încă de la începuturile filmului mut, romii au fost distribuiți în anumite roluri. Iar acele roluri au fost, în mare parte, pasive și definite de privirea celor din exterior”, a adăugat Bársony.
Programul de la Sevilla propune însă o diversitate de perspective și personaje. însăși Katalin Bársony prezintă un documentar despre destinul unui tânăr cu părinți romi, născut în Germania, dar care ajunge să fie deportat în Kosovo. De asemenea, selecția include o producție a cineastului spaniol Jero de los Santos, axată pe viața persoanelor queer din interiorul comunității rome, dar și scurtmetrajul „Smooth the Edges”, semnat de Charles Newland (regizor rom stabilit în Nottingham), care tratează dilema sfâșietoare dintre păstrarea identității și nevoia de a fi acceptat de societate.
Povara de a fi un deschizător de drumuri
Prezența la festivalul din Spania îi oferă Alinei Șerban și o platformă pentru a discuta deschis despre traumele generaționale provocate de prejudecăți. Ea își amintește că, în România, pentru generația ei, apartenența la etnia romă venea adesea la pachet cu un stigmat al inferiorității. „Așa cum se spune, ultima formă de rasism încă acceptată este cea îndreptată împotriva romilor. Pentru mine, cel puțin în contextul românesc și pentru generația mea, a fi rom însemna că erai cumva inferior”, a punctat artista.
Totodată, ea a vorbit despre responsabilitatea uriașă pe care o resimte ca pionier în acest domeniu: „Sper ca peste câțiva ani să existe 50 sau 100 de filme ca al meu. Dar, fiind una dintre primele persoane care au adus această perspectivă în prim-plan, am avut de gestionat toată această presiune și toate aceste nuanțe. Ajungi să fii un ambasador fără să fi ales acest rol”.
Dincolo de stereotipurile adânc înrădăcinate, Alina Șerban rămâne convinsă că expunerea publicului la povești autentice, cu personaje rome care trăiesc experiențe general umane, poate transforma mentalități. „Filmele aduc schimbare. Arta îi face pe oameni să se gândească la felul în care este viața unui alt om”, a încheiat regizoarea.
Explorează subiectele:
