Cum își aleg românii vacanțele: experiențele bat goana după cel mai mic preț
Raportul dintre cost și ceea ce primește efectiv călătorul a devenit criteriul esențial în stabilirea planurilor de vacanță. Turiștii din România alocă bugete tot mai flexibile atunci când la mijloc se află confortul personal sau activitățile memorabile, observă Traian Bădulescu, consultant în turism și purtător de cuvânt al ANAT.
„Piața turistică se află într-o perioadă de transformare, iar turistul român este astăzi mai informat, mai atent la raportul calitate-preț și, în același timp, mai interesat să obțină experiențe memorabile”, subliniază specialistul.
Unde călătoresc românii: de la circuite autohtone la destinații consacrate
Pe plan intern, cererea se mută către zone capabile să ofere pachete complexe pe tot parcursul anului, depășind simpla asigurare a unei nopți de cazare. Călătoriile scurte câștigă teren în special în rândul celor care nu dispun de concedii prelungite.
„În turismul intern observăm o orientare tot mai clară către destinații care oferă mai mult decât cazare: turism cultural, gastronomic, balnear și de wellness, natură, activități și experiențe autentice. Munții, zonele balneare, Bucovina, Transilvania, Delta Dunării sau orașele cu patrimoniu cultural au un potențial foarte mare, inclusiv pentru sejururi scurte și vacanțe tematice”, a explicat consultantul.
Când vine vorba de ieșirile peste hotare, opțiunile tradiționale rămân în top, însă paleta de preferințe s-a diversificat semnificativ.
„Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, Italia sau Egipt rămân importante, însă se dezvoltă și interesul pentru destinații mai îndepărtate și pentru circuite, croaziere, city break-uri și vacanțe construite în jurul unor experiențe”, precizează reprezentantul ANAT.
Piața s-a împărțit: escapade scurte, cerințe premium și mai multe plecări pe an
Conceptul tradițional al unui concediu de două săptămâni petrecut într-un singur loc este tot mai des înlocuit de escapade rapide. Rețeaua amplă de zboruri directe a stimulat ritmul plecărilor scurte, programate de-a lungul întregului an.
„City break-ul rămâne unul dintre cele mai dinamice produse turistice, tocmai pentru că răspunde stilului de viață actual. Oamenii călătoresc mai des, dar nu neapărat pentru perioade foarte lungi. În paralel, turismul cultural și experiențial câștigă teren: turistul nu mai vrea doar să vadă un obiectiv, ci să înțeleagă locul, să descopere gastronomia, tradițiile, oamenii și poveștile unei destinații” — Traian Bădulescu
Această evoluție a dus și la o împărțire clară a publicului în funcție de așteptări și buget.
„Se observă, de asemenea, o segmentare mai accentuată a pieței: unii turiști caută variante foarte accesibile, în timp ce alții sunt dispuși să plătească mai mult pentru servicii premium, confort, exclusivitate și experiențe personalizate”, adaugă el.
Standardul de calitate este redefinit: clasificarea hotelieră nu mai este singurul punct de reper luat în calcul.
„Turismul premium se dezvoltă și el, iar acest lucru nu înseamnă doar hoteluri de cinci stele. Vorbim despre servicii personalizate, transferuri, gastronomie, experiențe private, circuite bine organizate și, foarte important, economie de timp. Pentru un anumit segment de turiști, timpul a devenit o resursă mai valoroasă decât diferența de preț”, menționează Traian Bădulescu.
Consultanța umană în fața inteligenței artificiale
Deși instrumentele digitale permit în prezent rezervarea directă, verificarea recenziilor pe rețelele sociale sau generarea de trasee prin inteligență artificială, rolul profesioniștilor din agenții nu a dispărut, ci a evoluat spre consiliere strategică.
„Digitalizarea a schimbat radical comportamentul turistului. Călătoria începe astăzi înainte de rezervare, prin căutări, comparații, recenzii, rețele sociale și conținut video. În același timp, digitalizarea a crescut și concurența și a făcut turistul mult mai sensibil la preț și la reputația unui furnizor. Cred însă că viitorul aparține unui model hibrid: tehnologia pentru viteză, acces la informație și personalizare, iar omul pentru experiență, încredere, discernământ și gestionarea situațiilor complexe” — Traian Bădulescu
În viziunea sa, algoritmii nu pot înlocui judecata practică în cazuri neprevăzute:
„În acest context, agenția de turism nu dispare, ci își schimbă rolul. Internetul și inteligența artificială pot furniza foarte rapid informații și variante de călătorie, însă informația nu este același lucru cu expertiza. Agenția modernă trebuie să devină - și este - un consultant de călătorie, capabil să filtreze informația, să verifice furnizorii, să construiască itinerarii și să intervină atunci când apar probleme. Cu cât piața devine mai complexă, cu atât valoarea consultanței umane poate crește” — Traian Bădulescu
Schimbarea de paradigmă vizează, în fond, însăși motivația călătorului modern. „În definitiv, turismul nu mai înseamnă doar «unde mergem?», ci tot mai mult «ce vrem să trăim?». Aceasta este una dintre cele mai importante schimbări ale pieței actuale”, conchide acesta.
Transformările din această industrie vor fi dezbătute pe 29 septembrie în cadrul evenimentului Travel Forum 2026 , o conferință menită să aducă la aceeași masă autorități, investitori și reprezentanți ai domeniului pentru a analiza perspectivele de dezvoltare și circulația fluxurilor turistice și de capital în noul context economic.
Explorează subiectele:

