Cum ne apără imunitatea contactul cu solul: ce arată studiile din Finlanda
Departe de a fi doar un simplu înveliș protector împotriva factorilor externi, epiderma umană găzduiește un ecosistem microscopic extrem de bogat. Echilibrul și diversitatea acestor microorganisme joacă un rol decisiv în starea generală de sănătate, după cum relatează publicația BBC . Când suprafața pielii este colonizată de o floră bacteriană variată, speciile se reglează reciproc și lasă mult mai puțin loc pentru înmulțirea germenilor periculoși.
De ce ne prinde bine să ne murdărim pe mâini. Foto: Pixabay
Ce schimbă 20 de secunde de atingere a solului
Pentru a măsura rapiditatea cu care natura își pune amprenta asupra noastră, Mira Grönroos, ecolog la Institutul Finlandez pentru Mediu, a realizat un test concret: voluntarii au fost rugați să-și frece palmele timp de doar 20 de secunde cu un amestec de turbă, pământ și mușchi.
Testele microbiologice au evidențiat o creștere substanțială a volumului și diversității microbiomului cutanat, fenomen care a rămas vizibil chiar și după spălarea mâinilor cu apă simplă de la robinet. Totuși, această barieră proaspăt dobândită s-a estompat rapid, iar coloniile de bacterii au revenit la nivelurile inițiale. Concluzia autoarei este că efectele terapeutice reale depind de un contact repetat și prelungit cu elementele naturale.
Curtea grădiniței transformată în laborator imunitar
Impactul pe termen lung este urmărit direct în educația timpurie. La grădinița finlandeză Aurinkolinna, copiii își petrec zilnic ore întregi în aer liber, printre tufe, arbori, nisip, așchii de lemn și pământ, sărind prin bălți fără teama murdăriei. Cercetătorii evaluează pe parcursul a trei ani felul în care această rutină le transformă sistemul imunitar.
Direcția fusese deja trasată de o cercetare anterioară condusă de Marja Roslund. După 12 luni, micuții care avuseseră ca spațiu de joacă o zonă cu sol de pădure, vegetație vie și turbă prezentau o floră cutanată considerabil mai diversificată și un risc mult mai mic de colonizare cu agenți patogeni, comparativ cu cei care au crescut în curți acoperite exclusiv cu dale și asfalt.
Marja Roslund a descris acest mecanism printr-o metaforă plastică: „Boala este ca un dictator, iar pielea sănătoasă este ca o democrație”. Cercetătoarea a menționat că abundența microbilor inofensivi taie accesul patogenilor: „Pentru că există atât de multe alte microorganisme, nu mai este atât de mult spațiu pentru agenții patogeni”.
Pe lângă protecția directă a pielii, joaca în pământ a generat modificări palpabile ale markerilor imunitari interni. Datele confirmă așa-numita „ipoteză a biodiversității”, care susține că imunitatea omului modern are nevoie de contactul cu natura vie pentru a învăța cum să reacționeze corect.
Nu este un scut garantat împotriva alergiilor
În pofida acestor constatări promițătoare, oamenii de știință avertizează împotriva concluziilor pripite. Expunerea la elementele naturale nu reprezintă un leac miraculos și nu garantează prevenirea bolilor respiratorii sau inflamatorii.
„Nu putem spune încă faptul că, dacă intri în contact cu natura, nu vei face astm, de exemplu. Dar se pare că acest contact ar putea reduce posibilitatea apariției unor astfel de tulburări ale sistemului imunitar”, a nuanțat Mira Grönroos. Studiile arată mai degrabă o legătură de reglare și de scădere a vulnerabilității, fără a constitui o garanție împotriva alergiilor sau eczemelor.
Murdăria utilă: efecte similare remarcate și la adulți
Beneficiile contactului cu organismele din pământ nu se limitează la primii ani de viață. Un experiment care a implicat adulți ce au cultivat legume timp de o lună a dovedit că utilizarea unui sol dens din punct de vedere biologic sporește flora bacteriană a pielii și crește prezența citokinelor antiinflamatorii din sânge, spre deosebire de munca într-un substrat sărăcit în microorganisme.
„Acest tip de grădinărit este un exemplu bun de contact cu natura ușor accesibil”, a adăugat Mira Grönroos, explicând că activitățile simple din grădină modulează reacțiile inflamatorii ale corpului.
Chiar și la birou, soluțiile de tip „pereți verzi” cu plante naturale au generat rezultate vizibile: angajații expuși la această vegetație au înregistrat o diversificare a bacteriilor cutanate și o diminuare a citokinelor proinflamatorii în sânge.
Ansamblul cercetărilor finlandeze oferă o perspectivă matură asupra relației noastre cu mediul. Recomandarea specialiștilor este să privim pământul și organismele vii nu ca pe niște pericole ce trebuie eliminate obsesiv prin dezinfectare, ci ca pe o componentă naturală indispensabilă bunei funcționări a organismului.
Explorează subiectele:
