Europenii se pregătesc pentru posibilitatea ca Donald Trump să-l învingă pe Joe Biden la următoarele alegeri. Acest rezultat ar fi probabil un dezastru pentru Ucraina, NATO și criza climatică care se profilează. Diplomații germani au început deja să stabilească contacte cu tabăra fostului președinte pentru a evita să fie luați prin surprindere, așa cum au fost în 2016.

Părea că al 45-lea președinte al Statelor Unite, ai cărui strămoși veneau din Germania, avea o obsesie pentru țară, dar nu pozitivă, notează Der Spiegel . Adesea considera Germania cel mai mare dușman al Americii, chiar dacă se înțelegea splendid cu liderul nord-coreean Kim Jong-un și cu alții ca el. Cel puțin acele legături erau mai bune decât relația lui cu cancelarul german de atunci, Angela Merkel.

„Germanii sunt răi, foarte răi”, a declarat Trump în mai 2017 la o întâlnire cu liderii Uniunii Europene la Bruxelles, unde una dintre problemele în discuție a fost excedentul comercial al Germaniei. "Vedeți milioanele de mașini pe care le vând în SUA. Groaznic. Vom opri asta", a spus el.

A ținut ca lumea să știe cum îi vede pe germani: o națiune de paraziți care „au profitat de noi mulți ani”. Considera de asemenea țara ca fiind nesigură, dacă nu chiar controlată de forțe externe. „Germania este controlată în totalitate de Rusia”, a spus el în iulie 2018. Și mai târziu: „Deci, ar trebui să vă protejăm împotriva Rusiei și îi plătiți miliarde de dolari Rusiei”.

În ciuda înclinației sale pentru retorica absurdă, Trump nu a greșit întotdeauna, uneori chiar a recunoscut ipocrizia sau inconsecvențele germane înainte ca germanii să o facă ei înșiși. Totuși, Berlinul a fost bucuros când Trump a pierdut în toamna anului 2020 în fața contestatarului său democrat Joe Biden. Tonul atât la Berlin, cât și la Bruxelles este că relația transatlantică probabil nu ar fi supraviețuit unui al doilea mandat al lui Trump.

Dar acum, exact asta s-ar putea întâmpla.

Trump și-a anunțat intenția de a candida pentru un al doilea mandat la Casa Albă în urmă cu câteva luni. În sondaje, Trump este cu mult înaintea potențialilor rivali din propriul său partid, inclusiv a guvernatorului Floridei Ron de Santis, care este considerat în general a avea cea mai bună șansă de a-l învinge pe Trump la primare.

Din această săptămână, este destul de sigur că Joe Biden va fi din nou adversarul lui Trump. Președintele în exercițiu ar avea 82 de ani când ar prelua al doilea mandat și 86 când acesta se va încheia. Trump, care și el are deja 76 de ani, poate că nu pare mai serios prin comparație, dar cu siguranță este mai dinamic.

Un al doilea mandat este de fapt un rezultat realist pentru Trump. Cel puțin, politicienii cu perspectivă iau în considerare posibilele scenarii, în special la Berlin și Bruxelles, unde se află adversarii preferați ai lui Trump: NATO, Uniunea Europeană și Germania.

Precauții necesare

Michael Link este coordonatorul guvernului german pentru cooperarea transatlantică. Dacă Trump ar fi reales, i-ar îngreuna mult munca. „Trump ar fi o provocare mai mare pentru Germania, Europa și lume într-un al doilea mandat decât a fost în primul său mandat”, spune politicianul, care este membru al Partidului Liber Democrat (FDP). „Probabil ar guverna într-o manieră și mai neîngrădită, imprevizibilă și sfidătoare”.

Pregătirile pentru alegerile din SUA din 2024 au devenit deja o componentă semnificativă a jobului său și intenționează să călătorească mai des în SUA în viitorul apropiat. „În cele din urmă, ceea ce contează sunt contactele constante în ramurile executive și legislative ale guvernului”, spune el. „Senatorii individuali pot avea o influență decisivă asupra adoptării unui proiect de lege și asupra modului în care este adoptat. Dacă lucrurile devin complicate, ei pot fi aliați importanți”.

Agnieszka Brugger, șeful adjunct al Partidului Verzilor din parlamentul Germaniei, susține, de asemenea, că trebuie făcute pregătiri pentru posibilitatea Trump 2.0. Ea spune că europenii trebuie să fie mai autonomi și mai puțin vulnerabili, indiferent cine este actualul președinte al SUA. „Chiar dacă noi, în UE, am devenit mai buni în domeniile tehnologic, economic și de securitate în ceea ce privește crizele acestei lumi, suntem încă prea lenți”, spune Brugger. Ea atrage atnția că Germania și UE ar trebui să-și lărgească orizonturile și să extindă parteneriatele și alianțele, „în special cu țările din Sudul Global”.

Amenințarea unui război comercial

Cel mai periculos conflict pentru Germania și UE, în general, în relațiile transatlantice s-a desfășurat în domeniul politicii comerciale. În timpul celui de-al doilea an de mandat, în 2018, Trump a lansat un război comercial, declarând importurile de oțel și aluminiu din UE o amenințare la adresa securității naționale și le-a impus un tarif punitiv de 25%. UE a ripostat cu taxe proprii asupra produselor tradiționale americane precum blugi, bourbon, whisky, motociclete și unt de arahide.

Tonul dintre Washington și Comisia Europeană, executivul UE, s-a îmbunătățit, după cum era de așteptat, de când președintele Joe Biden a preluat mandatul. Dar în ceea ce privește substanța, s-au schimbat puține lucruri. La fel ca Trump, Biden urmărește și el o politică „America First”.

La început, părea că situația ar putea deveni mai puțin tensionată. Ambele părți au suspendat practic tarifele punitive la sfârșitul anului 2021. Oficialii au ajuns la un acord și în disputa privind subvențiile pentru producătorii de avioane Airbus și Boeing, care fierbea de ani de zile. A existat și o mare euforie atunci când Biden a dat un mare impuls pentru a transforma economia SUA la sfârșitul anului trecut. Actul de reducere a inflației (IRA) este un program uriaș de subvenții de peste 370 de miliarde de dolari pentru produse ecologice, de la mașini electrice la turbine eoliene. La o examinare mai atentă, însă, europenii au descoperit că IRA conține o componentă protecționistă puternică: regulile permit numai producătorilor autohtoni să beneficieze de subvenții.

Cu miliarde de subvenții și prețuri scăzute la energie, SUA este în măsură să atragă companiile departe de UE, în special în domeniul tehnologiilor verzi importante. Companiile de mașini ar putea migra în SUA, având în vedere costul semnificativ mai mic al electricității. „În ceea ce privește politica de securitate, UE și SUA sunt apropiate, dar în ceea ce privește comerțul, Washingtonul nu este dispus să facă nicio concesie”, spune Bernd Lange de la Partidul Social Democrat (SPD) de centru-stânga. Și dacă Trump s-ar întoarce la Casa Albă, crede Lange, el „ar înăspri probabil poziția protecționistă din primul său mandat”.

Pe de altă parte, Alexander Graf Lambsdorff este mai optimist. „Sunt încrezător că republicanii echilibrați din Congres ar putea împiedica ce e mai rău să se întâmple”, spune el. „Chiar și sub Biden, nu totul este ușor – doar uitați-vă la poziția lui protecționistă cu privire la problemele economice, de exemplu”.

Piețele financiare internaționale sunt, de asemenea, probabil să reacționeze dacă Trump este reales.

Ucraina ar fi pierdută fără SUA

Până acum, Europa nu a fost grozavă în a-și demonstra autosuficiența. Nu există dispute în cadrul alianței cu privire la obiectivul general al autonomiei strategice a Europei, pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a subliniat în mod repetat. Dar există diferențe de opinie cu privire la ce înseamnă, exact, asta. Țările est-europene, mai ales Polonia și statele baltice, se opun unui rol militar mai puternic pentru UE. Acestea vor ca Europa să facă mai mult în cadrul NATO pentru a lega americanii mai strâns de continent. Macron, pe de altă parte, dorește ca UE să devină un jucător independent pe scena globală, și din punct de vedere militar. Berlinul este undeva la mijloc. Aceste conflicte vor izbucni din plin dacă Trump va deveni din nou președinte.

O întoarcere a lui Trump la Casa Albă ar putea fi, de asemenea, dezastruoasă pentru Ucraina. În ultimele săptămâni, Trump și-a dezvăluit în mai multe interviuri indiferența față de încălcarea dreptului internațional de către Rusia și lipsa de empatie față de suferința ucrainenilor. El a susținut că, dacă va fi reales, va pune capăt războiului din Ucraina „în termen de 24 de ore”. Și dacă ar fi fost după el, Rusiei i-ar fi fost permis să „preia” părți din Ucraina. Ar fi „negocieri foarte simple”, a spus Trump, pentru că se înțelege foarte bine cu Vladimir Putin.

Dipomații germani se apropie de tabăra lui Trump

La Berlin, un al doilea mandat pentru Trump ar duce probabil la cele mai multe schimbări pentru Annalena Baerbock. Ministrul german de externe, membru al Partidului Verzilor, menține o relație amiabilă cu omologul său american Antony Blinken. Ambii au jucat un anumit rol în menținerea Occidentului în strânsă aliniere cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei. Dacă Trump ar câștiga alegerile, Baerbock ar pierde mai mult decât un partener de încredere. De asemenea, ar slăbi tipul de abordare de politică externă orientată spre valori pe care a căutat-o, ca să nu mai vorbim de viziunea ei despre o politică externă feministă. Ambele sunt probabil concepte total străine pentru Trump.

La Ministerul de Externe de la Berlin, oficialii vor să fie măcar pregătiți pentru acest scenariu. Ca atare, prioritatea politicii germane față de America este stabilirea de contacte cu republicanii americani. Nu va fi un proiect ușor: legăturile cu tabăra republicană fie sunt latente de multă vreme, fie pur și simplu nu există.

Personalul de la ambasada și consulatele Germaniei din SUA a fost însărcinat de la sediul central să identifice toate persoanele potențial relevante. Din acest moment, oricine călătorește în SUA cu Ministerul de Externe sau cu alte ministere guvernamentale este de așteptat să se întâlnească cu conservatorii americani, chiar și în destinații îndepărtate de Washington. În special, Andreas Michaelis, care își va prelua postul de noul ambasador al Germaniei la Washington în această toamnă, stabilește contacte specifice în tabăra lui Trump, pentru a fi pregătit pentru cel mai rău scenariu. Este o lecție învățată de la prima alegere a lui Trump ca președinte. În 2016, guvernul german conta pe victoria lui Hillary Clinton și nu se deranjase să stabilească contacte în cadrul echipei lui Trump până nu a fost mult prea târziu.