Cum susține un fugar al FSB că l-a demis pe cancelarul Sebastian Kurz
Jan Marsalek, fostul director al companiei germane Wirecard Foto: Arhiva
Documente din dosarele poliției austriece, analizate de publicația britanică The Telegraph, scot la iveală conversații în care Jan Marsalek își arogă meritele pentru demisia fostului lider de la Viena. Dacă aceste afirmații s-ar adeveri, ar reprezenta o dovadă a implicării directe a Kremlinului în răsturnarea unui guvern european, confirmând avertismentele repetate ale agențiilor occidentale de securitate privind eforturile Moscovei de a destabiliza continentul și de a provoca diviziuni.
Cu toate acestea, dosarele de anchetă nu conțin dovezi independente care să ateste că fugarul a organizat, într-adevăr, confiscarea telefonului mobil care a declanșat scandalul de corupție și a dus la căderea lui Kurz.
Fost director al gigantului german de tehnologie Wirecard, Marsalek a dispărut fără urmă în iunie 2020, imediat după prăbușirea companiei în urma unei găuri contabile de 1,9 miliarde de euro. Căutat internațional pentru fraudă și investigat pentru spionaj în mai multe țări, inclusiv în Austria natală, acesta ar fi lucrat pentru serviciile secrete ruse timp de peste zece ani. Poliția din Marea Britanie a calificat activitatea sa de spionaj drept una la scară „industrială”, iar procurorii britanici susțin că, în 2021, acesta locuia deja la Moscova și opera în principal pentru Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Publicația The Telegraph nu a reușit să îl contacteze pentru un punct de vedere, Marsalek fiind de ani buni în afara razei de acțiune a autorităților din Europa.
Conversațiile secrete și telefonul care a dărâmat guvernul
Afirmațiile lui Marsalek apar într-un schimb de mesaje din octombrie 2021 cu Orlin Rusev, omul considerat coordonatorul rețelei sale de spionaj. Folosind pseudonimul „Rupert Ticz” – identificat ulterior de autorități ca aparținându-i lui Marsalek –, fugarul susținea că operațiunea de înlăturare a cancelarului s-a încheiat cu succes.
Totul gravita în jurul lui Thomas Schmid, fost oficial de rang înalt în Ministerul austriac de Finanțe și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Sebastian Kurz. Pe 12 noiembrie 2019, autoritățile austriece au confiscat telefonul lui Schmid, reușind să recupereze un volum uriaș de date, inclusiv mesaje șterse. Aceste conversații au devenit probe-cheie în mai multe dosare de corupție privind numiri politice, contracte de publicitate guvernamentală și deturnarea banilor publici în folosul partidului.
Pe 6 octombrie 2021, procurorii au descins la Cancelaria Federală, la Ministerul de Finanțe și la sediul Partidului Popular Austriac (ÖVP), condus de Kurz, într-o anchetă ce viza folosirea fondurilor de stat pentru finanțarea unor sondaje și articole de presă favorabile cancelarului. Presiunea uriașă l-a forțat pe Sebastian Kurz să își anunțe demisia trei zile mai târziu, pe 9 octombrie 2021.
La 13 zile după percheziții (pe 22 octombrie 2021, conform unor note din dosar), Marsalek îi scria lui Rusev despre o persoană care „a lucrat pentru noi o vreme”, dar care ajunsese ținta unei „vânători de vrăjitoare” orchestrate de echipa lui Kurz. În același schimb de mesaje, Marsalek se lăuda că „am reușit să-l înlăturăm” pe cancelar prin confiscarea telefonului celui care coordona finanțarea secretă a campaniei. El i-a trimis lui Rusev și un link către un articol de presă despre acuzațiile de corupție și dispozitivul lui Schmid.
Revenind asupra subiectului la două săptămâni după demisia lui Kurz, Marsalek descria situația drept „destul de complicată” și sublinia impactul devastator al datelor găsite în telefonul lui Schmid: „Iar restul conversațiilor l-au «ucis» pe cancelar”. Până la acel moment, presa austriacă relatase deja pe larg despre conținutul telefonului, inclusiv despre existența a mii de fotografii intime, subiect pe seama căruia Marsalek a făcut glume în discuțiile cu Rusev.
Evaluarea anchetatorilor și reacția taberei lui Kurz
Mesajele fac parte dintr-o investigație amplă a poliției austriece care vizează suspiciuni de „sprijin acordat unui serviciu de informații străin și ingerință în politica austriacă”, dar și corupție, abuz în serviciu și infracțiuni electorale. În paralel, autoritățile au investigat conexiunile lui Marsalek cu fostul serviciu de informații interne al Austriei (BVT), mai mulți foști ofițeri de informații și polițiști fiind acuzați că i-au livrat date folosite ulterior în beneficiul Rusiei.
Analizând discuțiile cu Rusev, anchetatorii austrieci au notat că Marsalek a susținut fără echivoc că „ei” l-au „înlăturat” pe cancelar și că și-a asumat participarea la confiscarea telefonului lui Schmid. Totuși, polițiștii precizează în raport că nu este clar dacă expresia „pentru noi” se referea la compania Wirecard sau la un serviciu secret rusesc. „Ancheta în această chestiune este în continuare în desfășurare”, se menționează în documentele poliției.
Contactat pentru un punct de vedere, Ministerul Federal de Interne de la Viena a refuzat să comenteze investigațiile care vizează rețeaua fugarului. „Serviciul austriac de informații criminale nu oferă informații și nu comentează anchete sau proceduri judiciare aflate în desfășurare și nici nu dezvăluie informații despre persoane anume”, a precizat un purtător de cuvânt al instituției pentru The Telegraph.
Nici Sebastian Kurz nu a dorit să comenteze mesajele sau concluziile anchetatorilor. Însă, surse din anturajul fostului cancelar au transmis că acesta a fost șocat să afle despre o posibilă implicare a Rusiei, el considerând mereu că acuzațiile care i-au adus sfârșitul politic au fost motivate de interese politice interne.
Rețeaua din Marea Britanie și telefoanele scurse la Moscova
Conversațiile compromițătoare au fost descoperite de Poliția Metropolitană britanică în februarie 2023, în urma confiscării mai multor telefoane și dispozitive dintr-o pensiune din Great Yarmouth, unde locuia Orlin Rusev. Cetățean bulgar, Rusev a fost arestat alături de mai mulți compatrioți pentru spionaj în favoarea Moscovei. Considerat liderul grupării care primea ordine direct de la Marsalek, Rusev a fost condamnat ulterior la zece ani și opt luni de închisoare.
Rețeaua sa fila jurnaliști de investigație și opozanți ai regimului de la Kremlin, planifica campanii de dezinformare și discuta chiar și despre operațiuni de răpire. Mai mult, gruparea avea acces la date sensibile din interiorul guvernului de la Viena.
De altfel, în luna mai a anului trecut, The Telegraph a dezvăluit o altă breșă majoră de securitate: trei telefoane aparținând unor oficiali de top din Ministerul austriac de Interne au ajuns în Rusia. Dispozitivele fuseseră deteriorate în 2017, în urma unui accident de canoe, și predate unui expert criminalist pentru recuperarea informațiilor. Conform anchetatorilor austrieci, telefoanele au ajuns însă la apropiați ai lui Marsalek, iar în 2022, Rusev a organizat preluarea lor din Viena și expedierea la Moscova, via Istanbul. Anchetatorii subliniază însă că nu există nicio legătură între aceste trei aparate și telefonul lui Thomas Schmid, confiscat în 2019.
Viena, „focar de spionaj” pentru Kremlin
Experții în securitate avertizează că afirmațiile lui Marsalek trebuie privite cu o doză de rezervă, dar confirmă vulnerabilitatea extremă a Austriei în fața Moscovei. Ed Arnold, cercetător asociat principal la Institutul Regal pentru Studii de Apărare și Securitate (RUSI), explică faptul că o persoană care încearcă să-și clădească o reputație de intermediar influent în lumea spionajului are toate motivele să-și exagereze meritele în căderea lui Kurz.
Totuși, Arnold subliniază că serviciile rusești caută constant să genereze haos și să exploateze tensiunile existente, iar Austria este de multă vreme un „focar de spionaj”, fiind percepută de Moscova drept o țintă vulnerabilă pentru operațiuni ostile.
Această vulnerabilitate este detaliată și de Robert Clark, cercetător la centrul de analiză Yorktown Institute din Washington. Potrivit acestuia, neutralitatea constituțională istorică a Austriei și legislația permisivă au creat un climat ideal pentru spionajul rusesc. Clark estimează că Moscova menține la Viena una dintre cele mai mari misiuni diplomatice din Europa, cu peste 500 de angajați, mulți dintre acești diplomați fiind, în realitate, agenți sub acoperire ai serviciilor secrete SVR și GRU.
Chiar dacă autoritățile austriece au expulzat mai mulți diplomați ruși, inclusiv în perioada recentă, capitala Austriei rămâne o placă turnantă pentru operațiunile de influență ale Kremlinului. Clark avertizează că Rusia apelează tot mai des la tactici agresive de sabotaj, constrângere și spionaj, având ca scop final divizarea Europei și paralizarea capacității statelor occidentale de a reacționa coordonat în fața amenințărilor.
Explorează subiectele:
