Prejudiciile provocate de abaterile de la legislaţie în cadrul plăţilor realizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) în măsurile speciale de sprijin a angajaţilor realizate în timpul stării de urgenţă reprezintă aproximativ 0,05% din totalul plăţilor efectuate, potrivit raportului "Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă" realizat de Curtea de Conturi la solicitarea Parlamentului şi publicat marţi.

Curtea de Conturi aminteşte că "în perioada stării de urgenţă pentru ANOFM au fost instituite atribuţii specifice constând în plata unor categorii de drepturi, în plus faţă de cele plătite în mod curent şi anume: 1. indemnizaţia plătită salariaţilor ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea, total sau parţial, denumită în continuare indemnizaţie acordată angajatorului; 2. indemnizaţia decontată din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, aferentă părinţilor cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, denumită în continuare indemnizaţie aferentă părinţilor".

În urma controalelor realizate de agenţiile judeţene ale ANOFM, Curtea de Conturi a stabilit că plăţile reprezentând indemnizaţiile acordate angajatorilor, precum şi indemnizaţiile aferente părinţilor, au fost în valoare de 3 miliarde de lei.

Dintre acestea, prejudiciile totale identificate sunt în valoare de 1,6 milioane de lei şi provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată şi reprezintă circa 0,05% din totalul plăţilor, potrivit raportului Curţii de Conturi.

Instituţia a identificat două tipuri de abateri de la legislaţia specifică producătoare ale acestor prejudicii: primul tip de abatere este reprezentată de faptul că indemnizaţia plătită salariaţilor ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea, total sau parţial, a fost plătită, în unele cazuri, fără o verificare a condiţiilor de acordare unor salariaţi, care "nu figurează cu contracte individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, fie nu figurează cu contractele individuale de muncă suspendate (761 mii lei); figurează în declaraţia lunară cu venituri din salarii depusă de angajatori şi nu au contractele individuale de muncă suspendate în registrul general de evidenţă a salariaţilor (373 mii lei); aveau încheiate două contracte individuale de muncă, iar angajatorii lor au solicitat simultan indemnizaţie (100 mii lei); au beneficiat de sume în cuantum mai mare decât indemnizaţia cuvenită potrivit prevederilor legale (148 mii lei)".

Cel de-al doilea tip de abatere identificată de Curtea de Conturi la ANOFM vizează indemnizaţiile acordate părinţilor şi se referă la "acordarea indemnizaţiei în condiţiile în care celălalt părinte nu a realizat venituri declarate de angajatori, din contracte individuale de muncă şi nici nu a figurat cu contracte individuale de muncă active în aceeaşi perioadă (192 mii lei); acordarea indemnizaţiei persoanelor ale căror raporturi de muncă au fost suspendate şi nu aveau dreptul la această indemnizaţie (30 mii lei)." AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii