De ce goana miliardarilor după nemurire este inutilă, explică un fizician
Foto: Pixabay
Obsesia elitei din Silicon Valley pentru tinerețea fără bătrânețe a atras o reacție tranșantă din partea comunității științifice. Într-un dialog cu jurnaliștii de la The Guardian , fizicianul Jim Al-Khalili a subliniat că cei care alocă averi pentru a împiedica degradarea biologică „își pierd timpul”. În loc să accepte caracterul ireversibil al existenței, aceștia încearcă să modifice o realitate inevitabilă.
Al-Khalili a indicat în mod direct cazurile antreprenorilor care își transformă propriul corp într-un poligon de teste clinice. Printre cele mai notorii exemple se numără Bryan Johnson, miliardarul care a recurs la metode extreme pentru a da timpul înapoi, inclusiv transfuzii periodice de plasmă recoltată de la fiul său adolescent — procedură despre care a admis ulterior că nu a adus niciun beneficiu concret.
„Suntem aici cât o clipire din ochi în comparație cu vârsta universului. Dacă petrec acea clipire încercând să o extind la două clipiri, nu sunt sigur că merită să-mi petrec viața făcând asta”, a evidențiat cercetătorul, adăugând că studiul aprofundat al fizicii l-a convins că este mult mai valoros să valorifice la maximum timpul pe care îl are deja la dispoziție.
Realitatea fizică a timpului: deformare, viteză și gravitație
Discuția despre longevitate coincide cu pregătirile fizicianului pentru prestigioasele prelegeri de Crăciun de la Royal Institution, o tradiție științifică unde tema centrală va fi chiar natura timpului. Al-Khalili atrage atenția că percepția comună, de zi cu zi, nu surprinde funcționarea reală a universului descrisă de fizica modernă.
Conform relativității enunțate de Albert Einstein, curgerea timpului nu este universală și absolută. Ea variază în mod direct în funcție de intensitatea câmpului gravitațional și de viteza de deplasare.
„Pentru mine, cel mai uimitor aspect este că timpul trece cu viteze diferite în funcție de cât de puternică este gravitația”, a remarcat Al-Khalili.
Aceleași principii teoretice permit analizarea călătoriilor în timp. Deși ecuațiile relativității oferă soluții matematice care nu exclud deplasarea în trecut, un astfel de scenariu se lovește de apariția paradoxurilor logice. Pe de altă parte, deplasarea spre viitor este fezabilă din punct de vedere teoretic: un corp propulsat la viteze apropiate de cea a luminii sau expus unei gravitații uriașe va percepe scurgerea timpului într-un ritm diferit față de reperele de pe Pământ.
Misterul unidirecțional: de ce nu putem derula evenimentele înapoi
O altă enigmă asupra căreia insistă fizicianul este așa-numita „săgeată a timpului”. Deși toate observațiile cotidiene arată că procesele merg într-un singur sens — oamenii îmbătrânesc, obiectele se deteriorează, bateriile se consumă, iar entropia crește —, legile matematice fundamentale ale fizicii nu prevăd o orientare temporală unică.
După ani de cercetări dedicați acestei asimetrii, Al-Khalili afirmă că a deslușit dilema și promite să ofere explicația completă în cadrul evenimentului festiv al Royal Institution.
„La prelegeri voi oferi o explicație pentru rezolvarea acestei probleme. Nu voi da spoilere, asta este pentru prelegerea de Crăciun. Am rezolvat problema săgeții timpului”, a concluzionat fizicianul.
Explorează subiectele:
