De ce trimite Rusia cele mai avansate rachete ale sale asupra unor ținte fără importanță. Declarațiile lui Putin stârnesc controverse inclusiv printre susținătorii Kremlinului

Considerată una dintre cele mai temute arme din arsenalul militar al Rusiei, racheta balistică Oreșnik se află acum în centrul unei controverse neașteptate. Motivul îl reprezintă chiar declarațiile președintelui rus Vladimir Putin, care a susținut că loviturile lansate cu acest sistem nu au vizat obiective militare importante, ci au avut în principal rolul de a testa performanțele rachetei.

Afirmațiile liderului de la Kremlin au provocat reacții surprinzătoare inclusiv în rândul comentatorilor și bloggerilor militari ruși, de regulă favorabili autorităților de la Moscova. Mulți dintre aceștia s-au declarat nedumeriți de explicațiile oferite de Putin privind utilizarea unei arme prezentate anterior drept un element-cheie al capacității de represalii a Rusiei.

Într-un interviu acordat agenției RIA Novosti, Vladimir Putin a minimalizat importanța atacurilor și a afirmat că acestea au fost efectuate „ca într-un poligon de testare”. Potrivit acestuia, rachetele au fost direcționate intenționat către obiective lipsite de valoare strategică — inclusiv către ceea ce a descris drept un simplu hambar — pentru ca ulterior să poată fi analizate cu precizie efectele impactului, cu ajutorul dronelor trimise în zonă.

Ce ascunde Kremlinul?

Pentru numeroși observatori, această justificare ridică semne de întrebare. Unii analiști consideră că explicațiile Kremlinului ar putea reprezenta o încercare de a masca rezultate sub așteptări. În acest scenariu, loviturile care nu și-au atins obiectivele ar fi prezentate drept acțiuni deliberate, pentru a proteja imaginea unei arme promovate până acum ca fiind capabilă să schimbe raportul de forțe pe câmpul de luptă.

Atacurile din 24 mai 2026 au fost anunțate ca un răspuns la o operațiune ucraineană împotriva unui centru de instruire pentru drone aflat pe teritoriul Rusiei. Moscova a lansat atunci două rachete Oreșnik, sprijinite de sute de drone și zeci de alte rachete, într-o operațiune care părea să urmărească producerea unor distrugeri semnificative.

Realitatea din teren pare însă să spună o altă poveste. Potrivit unei analize publicate de revista Forbes, una dintre rachete a lovit zona Bila Țerkva, în apropiere de Kiev, unde s-a fragmentat în mai multe submuniții. Acestea au afectat infrastructuri civile, inclusiv o serie de garaje și împrejurimile unei fabrici abandonate. Imaginile apărute ulterior indică pagube relativ limitate.

Totuși, analiza craterelor și a urmelor lăsate de impact oferă indicii importante despre performanțele tehnice ale sistemului. Fiecare rachetă se separă în mai multe submuniții, fiecare având o putere comparabilă cu cea a câtorva zeci de kilograme de TNT. Dimensiunea craterelor observate corespunde, în linii mari, estimărilor teoretice, ceea ce sugerează că parametrii balistici ai rachetei funcționează conform așteptărilor, chiar dacă eficiența sa operațională rămâne discutabilă.

Componente recuperate de la locurile impactului ar fi fost deja analizate de Ucraina și de aliații săi occidentali

Cea de-a doua lovitură a fost identificată ulterior într-o zonă aflată sub control rusesc din regiunea Donețk. Nici în acest caz nu au fost raportate victime sau distrugeri majore. Vladimir Putin a confirmat că alegerea acestor locații a avut scopul de a facilita evaluarea rezultatelor, dronele rusești fiind trimise ulterior pentru măsurători și analize detaliate.

Explicațiile nu i-au convins însă pe mulți dintre comentatorii militari ruși, care au criticat utilizarea unei arme extrem de costisitoare împotriva unor ținte fără valoare strategică evidentă.

În același timp, experții avertizează că aceste operațiuni ar putea avea consecințe mai ample decât simpla evaluare a performanțelor tehnice. Fragmente și componente recuperate de la locurile impactului ar fi fost deja analizate de Ucraina și de aliații săi occidentali, ceea ce ar putea compromite informații sensibile despre tehnologia utilizată de Rusia.