De la secetă la viituri: Solul arid accelerează inundațiile în 19 județe din România
După o lună august marcată de o secetă severă, România se confruntă acum cu un fenomen meteorologic paradoxal: trecerea bruscă la avertizări de viituri și inundații locale. Specialiștii explică că tocmai uscăciunea extremă a solului, care nu mai poate absorbi volumele mari de apă căzute într-un timp scurt, transformă ploile în factori declanșatori ai inundațiilor, forțând Administrația Națională Apele Române să emită coduri galbene pentru râuri din 19 județe și 17 bazine hidrografice.
Administrația Națională Apele Române (ANAR) a emis un Cod galben de viituri pentru râuri din 19 județe, valabil până miercuri la miezul nopții, avertizări extinse ulterior pentru 17 bazine hidrografice. Zonele vizate includ majoritatea cursurilor de apă din regiunea montană, precum și cele din estul și sud-estul Transilvaniei, avertizarea rămânând în vigoare până miercuri dimineață, cu risc de scurgeri importante pe versanți, torenți și viituri rapide, însoțite de creșteri semnificative ale debitelor și nivelurilor apelor.
Ce zone vor fi vizate de ploi în următoarele 10 zile Foto: Inquam
Specialiștii subliniază că pe unele râuri mici din județele Cluj, Argeș, Dâmbovița, Harghita și Mureș, aceste viituri pot fi chiar mai intense. Concomitent, pentru aceleași regiuni, este valabil un cod galben de ploi torențiale, vijelii și grindină, până în cursul serii.
De ce seceta extremă provoacă inundații rapide
Această schimbare bruscă de la secetă extremă la inundații are o explicație directă. Luna august a înregistrat de aproape șapte ori mai puține precipitații decât media multianuală, lăsând solul într-o stare de ariditate pedologică extremă. Meteorologul ANM Mihai Huștiu a explicat că această uscăciune face solul puțin permeabil, transformând ploile torențiale în declanșatori ai unor scurgeri masive de apă la suprafață.
Există un risc real de viituri rapide din cauza ploilor torențiale, deoarece solul, fiind foarte uscat, devine puțin permeabil. Atunci când cad 30-40 de litri de apă pe metru pătrat în doar 30-40 de minute, apa nu are timp să se infiltreze în profunzime, ci se scurge rapid la suprafață, generând viituri pe râurile mici, de deal și de munte, nu pe cele principale, unde debitele vor crește, dacă o vor face, doar foarte puțin. Codul hidrologic vizează tocmai aceste cursuri de apă mici, unde o astfel de cantitate de apă căzută într-un timp scurt poate provoca scurgeri masive pe versanți, torenți și viituri pe pâraie sau chiar pe albii secate. Acest fenomen este specific oricărei ploi torențiale, indiferent de precipitațiile anterioare, și este cu atât mai probabil în perioadele secetoase, când solul uscat împiedică infiltrarea și favorizează scurgerea rapidă. Așadar, nu este vorba despre ceva neobișnuit, ci despre o tranziție bruscă de la seceta pedologică, întâlnită în multe zone ale țării, în special în vest, la posibile viituri rapide. Fenomene similare au avut loc recent și în Bulgaria sau în Spania, în apropierea Valenciei, unde, după o vară secetoasă, o ploaie torențială de 80-90 de litri a provocat scurgeri importante pe versanți.
Mihai Huștiu, meteorolog ANM
Bucureștiul, vulnerabil la ploi torențiale scurte
Vulnerabilitatea este ridicată și în Capitală. Chiar și o ploaie de scurtă durată, cu cantități de aproximativ 10 litri pe metru pătrat, cum este cea prognozată pentru ziua de joi, poate genera inundații locale în pasaje subterane sau în zone joase, din cauza aceleiași uscăciuni a solului.
Pentru București, prognoza indică posibile averse joi după-amiază, începând cu ora 13:15, cu cantități estimate de aproximativ 10 litri pe metru pătrat sau puțin peste, ceea ce nu ar trebui să creeze probleme majore. Totuși, fiind ploi de vară, acestea pot deveni mai intense, așa cum se întâmplă și în alte zone ale țării în acest moment, unde au fost înregistrate cantități de până la 30 de litri pe metru pătrat într-o oră. În București, chiar și o ploaie de 10 litri pe metru pătrat, dacă cade într-un interval de 5-10 minute, poate provoca inundații locale, în special în pasaje sau zone joase, deoarece apa nu are timp să se scurgă. Fenomenul este similar pe versanți: atunci când plouă torențial, apa se scurge rapid, iar dacă văile sunt colmatate cu gunoaie sau resturi, se pot forma baraje artificiale care amplifică riscul de viituri rapide. Astfel, modul în care autoritățile întrețin și curăță zonele sensibile, cum ar fi podurile și canalele de scurgere, poate reduce semnificativ aceste riscuri, permițând apei să se scurgă natural. Dacă aceste măsuri nu sunt respectate, pot apărea probleme locale severe, inclusiv viituri rapide.
Mihai Huștiu, meteorolog ANM
Perspective meteorologice după un august arid
Comparativ cu o medie multianuală de 65 de litri pe metru pătrat, luna august a acestui an a fost extrem de secetoasă, acumulând doar 10 litri pe metru pătrat, plasându-se printre cele mai aride din ultima perioadă. De altfel, luna iunie este, în mod obișnuit, cea mai ploioasă, cu o medie de aproape 90 de litri pe metru pătrat, în timp ce septembrie are o medie de circa 50 de litri.
În România, cea mai ploioasă lună din an este iunie, când fenomenele de instabilitate atmosferică sunt cele mai intense și produc cele mai abundente averse torențiale. Media națională a precipitațiilor în iunie este de aproape 90 de litri pe metru pătrat. Prin comparație, septembrie are o medie de aproximativ 50 de litri, iar august, în mod obișnuit, înregistrează în jur de 65 de litri. Cu toate acestea, luna august din acest an a fost extrem de secetoasă până în ultimele zile, acumulându-se doar 10 litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă că aproape că nu a plouat deloc. Situația hidrologică începe să se îmbunătățească treptat în vestul și centrul Europei, unde au avut loc deja câteva episoade de instabilitate și ploi, iar altele sunt prognozate în continuare. Și în România se observă o schimbare: avem acum un episod de ploi, urmează altul duminică în jumătatea de nord a țării, iar un nou val este așteptat pe 3 septembrie. Aceste precipitații, deși nu sunt foarte abundente, reprezintă o ameliorare față de seceta extremă din ultima perioadă.
Mihai Huștiu, meteorolog ANM
Ploile înregistrate în ultimele 24 de ore în Transilvania, Moldova și sudul țării, cu valori între 5 și 20 de litri pe metru pătrat, au fost benefice în special pentru culturile de rapiță, care necesită umiditate pentru încolțire în această perioadă de însămânțare.
Prognoza pentru următoarele zece zile și situația din Vest
Precipitațiile vor continua în următoarele zece zile, concentrându-se în Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea astăzi și mâine. Un nou episod de instabilitate este așteptat duminică în jumătatea de nord a țării, iar pe 3 septembrie este anunțat un alt val de precipitații. Cu toate acestea, pentru ca debitele râurilor mari, în special ale Dunării, să revină la normal, sunt necesare mai multe episoade de ploaie, repetate în timp, nu doar una sau două averse.
Totuși, pentru ca debitele râurilor mari, în special ale Dunării, să revină la normal, nu este suficientă o singură ploaie sau chiar două-trei. Este nevoie de mai multe astfel de episoade, care să se repete în timp. Pe termen scurt, prognoza pe următoarele zece zile indică o continuare a acestor precipitații, ceea ce va contribui la o ușoară îmbunătățire a situației. Ploile din ultimele 24 de ore, în special cele din Transilvania, Moldova și sudul țării, au adus cantități de 5 până la 20 de litri pe metru pătrat, ceea ce este benefic pentru culturile de rapiță, care se însămânțează tocmai în această perioadă și au nevoie de umiditate pentru încolțire. Precipitațiile continuă și astăzi, precum și mâine, în Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea, ceea ce sugerează o revenire lentă, dar pozitivă, a condițiilor meteorologice. Din păcate, vestul țării rămâne cea mai afectată regiune, unde întreaga vară a fost secetoasă, iar ploile recente nu au adus îmbunătățiri semnificative. Nici în perioada următoare nu se întrevăd schimbări majore pentru această zonă.
Mihai Huștiu, meteorolog ANM
Din păcate, regiunea vestică a României rămâne cea mai afectată de seceta pedologică, unde întregul sezon estival a fost marcat de un deficit persistent de precipitații, iar ploile recente nu au reușit să aducă îmbunătățiri semnificative. Nici în următoarele zece zile nu se prevăd schimbări majore pentru această zonă.
Explorează subiectele:
