Declin major în școli: aproape 4 din 10 elevi români sunt analfabeți funcțional

Un deceniu marcat de succesiuni de miniștri, reforme legislative și miliarde de euro injectate din fonduri europene nu a reușit să oprească prăbușirea calității învățământului din România. O analiză a organizației Friedrich Ebert Stiftung România arată o explozie a analfabetismului funcțional, aproape 40% dintre elevii de 15 ani nereușind să stăpânească competențele elementare la citire, matematică și științe.

Concluziile desprinse dintr-un studiu realizat de organizația guvernamentală Friedrich Ebert Stiftung (FES) România, axat pe rezultatele evaluărilor PISA 2025 în comparație cu datele din 2015, relevă o degradare accentuată a sistemului educațional autohton. Expertul în educație Marian Staș, cadru didactic asociat la Universitatea București și la Harvard Kennedy School, a explicat cauzele profunde ale acestui fenomen, calificând măsurile luate de stat în ultimii zece ani drept simple aparențe fără conținut.

„În ultimul deceniu, România a avut mai mulți miniștri ai educației, mai multe legi, mai multe strategii și miliarde de euro din fonduri europene. Cu toate acestea, analfabetismul funcțional a crescut cu 14 puncte procentuale. În opinia mea, toată această colecție de componente de politici publice legate de PISA reprezintă, în esență, forme fără fond. Ceea ce face învățământul preuniversitar din România și ceea ce se cere pentru a avea succes la PISA sunt două lumi paralele. Prin urmare, dacă alocăm resurse doar pentru a cosmetiza aceeași stare de fapt, rezultatele nu au cum să fie bune. Mă refer aici la planurile-cadru, la programele școlare și la întreaga arhitectură a sistemului preuniversitar. Toate acestea, împreună cu decalajele socio-economice profunde dintre rural și urban, au dus la situația actuală, pentru că, de fapt, ne-am făcut că facem. Nu am atacat cauzele profunde, care țin de un model educațional depășit de vreme, extrem de puternic ancorat în memorare. Nu am ținut cont de nevoile comunităților locale. Evident, rezultatele au fost cele care au fost, iar la fiecare trei ani ne-am lamentat”, a declarat Marian Staș.

Obstacole lingvistice chiar la orele de clasă

Această degradare are efecte directe și imediate asupra activității didactice: profesorilor le este din ce în ce mai greu să își susțină orele, deoarece elevii se împiedică adesea în termeni uzuali din enunțurile problemelor. Pentru a ilustra dimensiunea problemei, expertul a relatat o scenă concretă întâlnită în mediul școlar.

„Vreau să dau și un exemplu negativ, pe care l-am întâlnit direct. Am discutat cu o doamnă profesoară despre o problemă de fizică formulată astfel: „Poziționați muchiile teșite ale celor două rigle astfel încât să formeze un șgheab.” Discuția a continuat cu întrebările: „Doamnă profesoară, ce înseamnă muchie?”, „Ce înseamnă teșite?” și „Ce înseamnă șgheab?” Aici s-a încheiat discuția despre alfabetizare sau analfabetism. Copii întrebau sensul unor cuvinte, într-adevăr, poate mai puțin obișnuite, dar nu mi-aș fi închipuit vreodată că, la clasa a șasea sau a șaptea, un copil nu înțelege ce înseamnă șgheab”, a precizat acesta.

În plus, Marian Staș arată cu degetul spre lipsa de capacitate de adaptare din timpul crizei sanitare, care a funcționat ca un catalizator al declinului educațional.

„Este limpede că sistemul a dovedit o conduită constant contraproductivă. Atunci când, de atâta timp, fără excepție, rezultatele devin tot mai slabe, este clar că măsurile gândite și resursele alocate au fost, cum spuneam, forme fără fond. Uneori a lipsit până și fondul. Efectul cumulativ negativ s-a văzut, coroborat, aș spune, și cu o reziliență extrem de scăzută a societății și a sistemelor noastre publice, pusă la încercare de pandemie. Din punctul meu de vedere, acesta a fost un factor agravant”, susține cadrul didactic asociat.

Evoluția cifrelor: România, aproape de coada clasamentului european

Datele statistice centralizate de FES România confirmă o evoluție îngrijorătoare. Deși un regres s-a observat și la nivelul întregii Organizații pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la lectură, matematică și științe, România rămâne în mod constant mult sub media țărilor dezvoltate.

„Testele PISA din 2025 arată că aproximativ 38,5% dintre elevii de 15 ani din România se situează sub nivelul 2 în toate cele 3 discipline. Cu alte cuvinte, aproape 4 din 10 elevi nu ating pragul asociat competențelor de bază nici la matematică, nici la lectură, nici la științe. Comparativ, în anul 2015, aproximativ 24,3% se situau sub nivelul 2 la toate cele trei discipline, creșterea fiind de aproximativ 14 puncte procentuale. Prin comparație, media OCDE este de 19,7%, creșterea față de 2015 fiind de aproximativ 7 puncte procentuale. În UE27, doar Cipru și Bulgaria înregistrează o pondere mai mare în anul 2025, de 43,5% și 41,9%, respectiv.”

Nici în ceea ce privește elevii cu performanțe remarcabile veștile nu sunt favorabile. Segmentul celor care au atins nivelurile superioare 5 sau 6 pe scara PISA la oricare dintre discipline a cunoscut o stagnare frapantă, mult inferioară mediei internaționale.

„În ceea ce privește ponderea elevilor cu rezultate bune la oricare dintre cele trei discipline (nivelul 5 sau 6 de competență pe scala PISA), numai 4,8% dintre elevii de 15 ani din România s-au aflat în această situație, în ușoară creștere față de 2015, când procentul era de 4,1%. În rândul statelor UE27, România se află printre țările cu cele mai mici ponderi, alături de Bulgaria și Grecia. Media țărilor OCDE este de 11,9% în anul 2025, în scădere față de 15,3% cât se înregistra în 2015”, se mai arată în raportul FES România.

Cum pot interveni părinții

Pentru familiile care doresc să verifice nivelul de înțelegere al propriilor copii și să prevină instalarea analfabetismului funcțional, expertul Marian Staș recomandă o abordare centrată pe lectură și dialog, fără presiune.

„Cel mai bun lucru pe care îl pot face părinții este să acționeze cu blândețe și să nu îi intimideze pe copii. Îi pot lua deoparte și pot citi împreună cu ei ceva ce îi pasionează. Apoi, este important să îi întrebe cum a gândit personajul principal sau ce lucruri le-au reținut atenția. Cu alte cuvinte, acolo unde există interes pentru lectură, o modalitate directă este ca părintele să stea împreună cu copilul, să se uite cu el pe un text, să comenteze și să discute despre ce este vorba în textul respectiv. Astfel, ne putem da seama imediat cum stau lucrurile. Nu știu în ce măsură obiceiul de a citi este prezent în familii, dar aceasta este o metodă directă”, a concluzionat specialistul.

Explorează subiectele:

educațiePISAMarian Staș

Distribuie Distribuie Comentarii