Dunărea secată ține Cernavodă oprită cel puțin până la mijlocul lunii octombrie
Debitul insuficient al Dunării continuă să paralizeze activitatea la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă. Datele hidrologice recente confirmă că nivelul apei este mult prea scăzut pentru a garanta funcționarea optimă și sigură a circuitelor de răcire, blocând astfel orice tentativă de redeschidere rapidă a celor două unități.
În luna septembrie, repornirea centralei Cernavodă este exclusă. Foto: Facebook Radu Miruță
Potrivit precizărilor făcute pentru Digi24 de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, șansele ca reactoarele să fie repuse în funcțiune în septembrie sunt nule. Oficialul a evidențiat că estimările hidrologice pentru următoarele zece zile indică menținerea unui regim hidraulic nefavorabil.
„Situația e în continuare rezervată”, a avertizat Bușoi, adăugând că prognozele nu indică un volum de apă adecvat pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. În aceste condiții, reluarea activității ar putea fi luată în calcul abia către mijlocul lunii octombrie, dar numai în măsura în care prognozele vor deveni favorabile.
În ciuda constrângerilor generate de secetă, secretarul de stat a ținut să asigure că securitatea centralei nucleare nu este pusă în pericol în niciun fel și că autoritățile dispun de măsuri alternative pregătite pentru orice evoluție a situației.
Soluțiile prin care România acoperă deficitul de electricitate
Pentru a suplini golul lăsat în rețea de oprirea centralei atomice, sistemul energetic național se sprijină cu precădere pe achizițiile din exterior, alături de turația maximă a altor producători interni. Bușoi a menționat că lipsa producției este compensată în mare parte prin importuri, dar și prin mobilizarea a patru grupuri din cadrul Complexului Energetic Oltenia, a centralelor pe gaze de la Brazi (OMV) și Iernut, precum și pe aportul fotovoltaicelor din timpul orelor de zi.
Un rol determinant în limitarea volumului de energie adusă de peste granițe l-a jucat sectorul eolian. În momentele favorabile, producția din vânt a atins un vârf de 1.200 de megawați, sprijinind echilibrarea consumului. Cu toate acestea, în intervalele de seară în care regenerabilele nu au mai generat suficient, importurile de electricitate au urcat până la nivelul de 2.500 de megawați, menținându-se drept pilonul central de compensare a deficitului din piață.
Explorează subiectele:
