Dimineață fierbinte pentru Kovesi la Bruxelles și la Curtea Supremă!
Dimineață fierbinte pentru Kovesi la Bruxelles și la Curtea Supremă! Subiectul Laura Codruța Kovesi, pe ordinea de zi a Conferinței președinților din Parlamentul European. Tot azi va fi judecată, la Înalta Curte, contestația depusă de Kovesi împotriva măsurii preventive a controlului judiciar.
Conferința președinților din Parlamentul European (liderii grupurilor politice și președintele PE) se întrunește azi începând cu 9:30 ora României, pe agendă aflându-se și subiectul Laura Codruța Kovesi, în contextul negocierilor dintre Parlament și Consiliu pentru numirea procurorului-șef european, au declarat pentru G4Media.ro surse europene.
Tot azi, începând cu ora 9:00, Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca contestația depusă de Kovesi împotriva măsurii preventive de control judiciar luate împotriva sa de procurorii Secției speciale de investigare a magistraților.
Potrivit surselor citate, Parlamentul o susține în continuare pe Kovesi în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Parchetului Eeuropean, iar discuția din conferința președinților va viza noua rundă de discuții care va avea loc joi și strategia care va fi aplicată de echipa de negociere a PE.
”Marți a avut loc o întâlnire tehnică ce a precedat Conferința președinților. În urma discuțiilor, toate grupurile politice, mai puțin socialiștii, au dat un semnal pozitiv pro-Kovesi”, au mai explicat sursele citate pentru G4Media.ro .
Cea de-a treia rundă de negocieri dintre Parlament și Consiliu privind numirea procurorului-șef european va avea loc joi la Bruxelles, după ce săptămâna trecută, pe 27 martie, runda a doua de discuții dintre reprezentanții celor două instituții s-a încheiat fără niciun rezultat. Dacă nici joi nu se va ajunge la o înțelegere, o nouă rundă este programată pentru 10 aprilie.
Negocierile de săptămâna trecută au ajuns la un impas, au explicat surse europene pentru G4Media.ro, deoarece niciuna dintre cele două instituții nu a părut dispusă la compromis: Parlamentul European a susținut nominalizarea Laurei Codruța Kovesi, așa cum au decis comisiile LIBE și CONT prin vot, în vreme ce Consiliul UE a susținut numirea francezului Francois Bohnert, cel clasat primul la votul din COREPER (vot dat de ambasadorii statelor membre).
Sursele citate au mai explicat că reprezentanții Parlamentului au insistat pe lângă cei ai Consiliului să explice ce procedură au folosit atunci când au decis clasamentul în favoarea lui Bohnert, dar fără să obțină lămuriri suplimentare. S-a discutat apoi și pe tema prerogativelor celor două instituții, dar la final nu s-a ajuns la niciun compromis.
Laura Codruța Kovesi a declarat săptămâna trecută, înaintea discuțiilor dintre Parlament și Consiliu, că din punctul ei de vedere și-a făcut treaba, s-a clasat prima și așteaptă rezultatul negocierilor.
„Cred că se negociază profesionalismul celui care trebuie să deţină această funcţie. Până în acest moment, din perspectiva Comisiei tehnice, eu am fost prima dintre candidaţii care s-au calificat în această procedură. Aştept rezultatul acestor discuţii care se fac între Parlamentul European şi Consiliu. Nu ştiu ce elemente de negociere sunt avute în vedere. Din punctul meu de vedere, ca profesionist, eu mi-am făcut treaba, am ieşit prima. Aştept rezultatul acestor negocieri”, a precizat Kovesi.
Prima rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE privind nominalizarea procurorului-șef al Parchetului European a avut loc pe 20 martie, încheindu-se, de asemenea, fără a se ajunge la un rezultat.
”Cel care a plecat de la aceste discuții sub presiune a fost Consiliul, nu Parlamentul”, a explicat atunci un oficial european pentru G4Media.ro. ”Era de așteptat să nu se ia o decizie din prima. Probabil vor mai urma câteva runde de negocieri, iar votul final din plenul Parlamentului ar putea avea loc până la finalul lunii aprilie”, a mai explicat acesta.
Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan a explicat ulterior cum au decurs negocierile: Consiliul a fost în defensivă, iar Parlamentul a spus foarte clar că în comisiile CONT și LIBE a existat o procedură publică, transparentă și democratică de audiere și de stabilire a poziției Parlamentului, în timp ce în Consiliu nu a existat o astfel de procedură.
”Reprezentanții Parlamentului au întrebat reprezentanții Consiliului dacă au invitat candidații la dialog. De asemenea, reprezentanții Parlamentului European au cerut clarificări legate de acel vot intermediar dat în Reuniunea ambasadorilor la UE care s-a desfășurat în condiții de totală netransparență. Nu știm nici până astăzi ce s-a votat și ce mandate de negociere au fost. În plus, Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invităm și comitetul e selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român pe primul loc pentru această poziție. Consiliul este deocamdată împotriva acestei invitații a comitetului. Noi vrem să ținem cât mai mult cont de poziția experților și vrem o decizie fundamentată”, a explicat Mureșan pe Facebook.
El a mai precizat că delegația Parlamentului European a fost condusă de europarlamentarul Claude Moraes și au mai participat europarlamentarii Ingeborg Grässle și Judith Sargentini. Delegația Consiliului a fost condusă de Finlanda și au mai participat Portugalia și Croația.
”Următoarele întâlniri vor avea loc pe 27 martie, apoi pe 4 și 10 aprilie. Întâlnirea de pe 27 martie va avea loc prin videoconferință deoarece noi, Parlamentul European, vom fi în sesiune la Strasbourg, iar Consiliul nu se poate deplasa atunci la Strasbourg”, a mai explicat europarlamentarul PNL.
Amintim că secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz White, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro, că Partidul Popular European (PPE) o susține mai departe pe Laura Corduța Kovesi la funcția de șef al Parchetului European, chiar dacă împotriva ei s-a deschis o a doua anchetă. ”Am niște semne de întrebare. Deodată, din senin, apar noi dosare. Am mai văzut și la alte guverne socialiste. E de ajuns”, a declarat secretarul general al PPE.
În cursa pentru șefia Parlamentului European au rămas două nume: Laura Codruța Kovesi, clasată pe primul loc după votul din 26 februarie în comisiile LIBE (justiție, libertăți civile și afaceri interne) și CONT (control bugetar) din Parlamentul European și Francois Bohnert, clasat pe primul loc după votul ambasadorilor statelor membre UE din COREPER.
În cazul unui acord între cele două instituții europene (Parlament și Consiliu), numele viitorului șef al Parchetului ar urma să fie votat în plenul Parlamentului European, dar votul este, în acest caz, o simplă formalitate.
Pe 29 martie, Secția specială de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați a anunța că a pus în mișcare acțiunea penală împotriva fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, fiind acuzată de săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă. Secția a anunțat într-un comunicat că procurorii au dispus luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 zile începând cu data de 28 martie 2019. Kovesi nu poate părăsi România decât cu încuviințarea procurorului și nu mai poate desfășura activitatea de procuror.
Fosta șefă DNA este cercetată în dosarul aducerii în țară în 2011, din Indonezia, a fostului director al FNI, Nicolae Popa, omul de încredere al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Pe atunci, Kovesi era procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de detenţie în dosarul FNI. La rândul lui, Sebastian Ghiţă a anunţat pe 9 decembrie 2018 că a făcut o plângere penală pe numele fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ghiţă reclama că Laura Codruţa Kovesi i-ar fi cerut să plătească avionul pentru repatrierea lui Nicolae Popa. Poliția Română a anunțat, la acel moment, că repatrierea lui Popa a fost făcută conform legislației și a prezentat public facturile plătite de Ministerul de Interne.
În aceeași a anunțării măsurii preventive împotriva fostei șefe a DNA, un val de reacții negative la adresa Guvernului și a PSD, entitățile considerate a fi în spatele anchetării Laurei Codruța Kovesi, a venit din partea europarlamentarilor străini, după ce, anterior, transmiseseră critici dure președintele Parlamentului European, liderul popularilor din PE și Comisia Europeană.
