Întreaga Islandă a fost în sărbătoare luni seara, după victoria înregistrată de echipa națională de fotbal a acestei țări împotriva selecționatei Angliei (2-1), în optimile de finală ale EURO 2016, calificată drept "incredibilă" de postul public de televiziune RUV.

O mulțime impresionantă, de aproximativ 10.000 de persoane conform estimărilor presei locale, a urmărit partida de la Nisa în fața unui ecran gigant instalat în capitala Reykjavik.

După referendumul în care și-a votat independența, în 1944, această mică țară din nordul Europei, cu numai 330.000 de locuitori, a avut rareori ocazia de a-și sărbători triumfurile naționale.

Cea mai mare performanță pe plan sportiv, înaintea EURO 2016, a reprezentat-o câștigarea unei medalii de argint la handbal masculin, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din anul 2008.

"Victoria incredibilă a Islandei", a scris postul RUV pe site-ul său, după succesul în fața selecționatei țării în care s-a inventat fotbalul.

"Băieții au trimis Anglia acasă", a titrat la rândul său cotidianul Frettabladid, cu referire la supranumele echipei Islandei (''Starkanir okkar'', băieții noștri).

"Nu există cuvinte, ci numai lacrimi de bucurie", a afirmat Ministerul islandez al Afacerilor Externe într-un mesaj postat pe Twitter.

"Acesta a fost adevăratul Brexit" și "Anglia, ai pierdut iarăși", s-a amuzat, tot pe Twitter, deputata islandeză Asta Helgadottir.

Islanda a reușit să facă mai multe în istoria sa recentă decât să reziste englezilor. Astfel, mica țară nordică a avut câștig de cauză în "războiul codului", diferendul asupra zonelor de pescuit care a opus cele două țări între anii 1950 și 1970, reamintește AFP.

Mai recent, în afacerea legat de falimentul băncii islandeze Icesave, care i-a lezat pe deponenții britanici, în timp ce Londra a șocat Islanda invocând, în 2008, o lege antiteroristă pentru a îngheța activele islandeze, autoritățile de la Reykjavik au reușit să obțină câștig de cauză în fața justiției internaționale.

Președintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, deși nu este cunoscut ca un mare amator de fotbal, a făcut deplasarea la Nisa împreună cu succesorul său, Gudni Johannesson, un pasionat al sportului rege.

AGERPRES (autor: Mihai Dragomir, editor: Mihai Țenea, editor online: Irina Giurgiu)