Eurodeputaţi români au discutat despre impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei
Eurodeputaţi români din principalele grupuri politice au discutat marţi despre impactul bugetului multianual al Uniunii Europene pentru 2021-2027 şi a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) asupra viitorului Europei, subliniind că acestea vor fi esenţiale pentru depăşirea crizei actuale şi pentru atingerea obiectivelor propuse de blocul comunitar pentru următorii ani.
În videoconferinţa 'Împreună în UE: Impactul bugetului pe termen lung al UE asupra viitorului Europei', organizată de Biroul Parlamentului European în România, eurodeputaţii Marian-Jean Marinescu (grupul Partidului Popular European - PPE), Victor Negrescu (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), Dragoş Pîslaru şi Nicolae Ştefănuţă (ambii din grupul Renew Europe) au salutat acordul la care au ajuns în această lună Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept şi a valorilor democratice fundamentale ale Uniunii.
La 5 noiembrie, Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE au ajuns la un acord privind un ''regim general de condiţionalitate'' prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare Next Generation EU (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE.
Ambasadorii guvernelor UE au participat luni la o reuniune la Bruxelles unde trebuiau să sprijine un acord la care s-a ajuns cu pachetul de 1.800 de miliarde de euro între Consiliul European şi Parlamentul European, dar aceştia nu au putut ajunge la un consens din cauză că Ungaria şi Polonia s-au opus prin veto, cele două ţări nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Vetoul polono-ungar înseamnă că, probabil, banii pentru redresarea economică a ţărilor UE de pe urma recesiunii declanşate de pandemia COVID-19 vor veni cu întârziere faţă de planul iniţial, în care ar fi început să fie distribuiţi de la mijlocul lui 2021, comenta luni Reuters. Statele UE urmează să discute paşi suplimentari joi.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Marian-Jean Marinescu (PPE) a apreciat că bugetul reprezintă însăşi baza Uniunii Europene, iar existenţa unei probleme legate de buget înseamnă o problemă pentru ansamblul forului comunitar.
''Ambele părţi ale acestui plan de finanţare a Uniunii - Cadrul financiar multianual şi Mecanismul de redresare şi rezilienţă - pot avea probleme în continuare. După cum aţi văzut, CFM a fost blocat pentru moment de cele două state (Ungaria şi Polonia, n.red.), vom vedea ce va fi în continuare. Trebuie să existe negocieri şi să se ajungă la un acord. În mod normal ar trebui să fie un vot în Consiliu şi apoi votul final în Parlament, pentru că PE trebuie să-şi dea acordul pe acest buget. Apoi, după negocierile dintre Parlament şi Consiliu asupra Mecanismului de redresare şi rezilienţă trebuie votul atât în Consiliu, cât şi în Parlament însă, pentru a se putea implementa acest mecanism, este nevoie ca acea decizie de mărire a plafonului pentru resursele proprii ale bugetului UE trebuie să fie luată în Consiliu şi apoi votată în parlamentele naţionale şi regionale. Deci şi acolo este un pericol. În opinia mea, lucrurile nu sunt foarte clare, politic mai este foarte mult de lucru pentru a se ajunge la acest acord; după cum aţi văzut, Polonia şi Ungaria sunt foarte decise în această direcţie de a nu vota aceste foarte importante măsuri al UE. Nu ştiu cum vor ele să se rezolve această legătură cu statul de drept. Deci, nu suntem într-o perioadă foarte bună, dar întotdeauna Uniunea a ajuns la o soluţie. Eu cred că până la urmă, fără a scădea din importanţa acestor condiţionalităţi, se va ajunge la un acord destul de curând'', a afirmat eurodeputatul PPE.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
În intervenţia sa, Victor Negrescu (S&D) a remarcat că, pentru prima dată, Parlamentul European a reuşit să convingă statele membre să accepte o creştere (de 16 miliarde euro, n.red.) faţă de acordul din luna iulie.
''Ce s-a obţinut, ce a obţinut Parlamentul European (şi trebuie să spun că a fost un efort de echipă, toate grupurile politice au lucrat împreună): triplarea bugetului pentru programele pentru sănătate faţă de propunerea iniţială a Consiliului, creşterea fondurilor pentru educaţie şi tineret cu 2,2 miliarde euro, creşterea bugetului pentru cercetare cu 4 miliarde euro şi creşteri similare pentru programele în domeniile culturii, infrastructurii, digitalizării, parţial şi pe zona de agricultură şi parţial pe zona de antreprenoriat. Este un succes important'', a explicat Negrescu.
El a subliniat că pentru România este extrem de util să analizeze în detaliu modul în care resursele proprii ale bugetului UE vor fi concepute, în ce manieră acele resurse vor costa ţara noastră şi cum pot fi ele gestionate.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Eurodeputatul Dragoş Pîslaru (Renew Europe) a insistat pe calitatea absorbţiei fondurilor europene. ''Cred că în acest moment abordarea noastră cu privire la Next Generation EU are ambele principii necesare puse pe masă. Pe de o parte, un principiu care ţine de anumite condiţionalităţi ce trebuie să existe, şi anume ca banii să fie cheltuiţi pe lucruri relevante, într-un mod eficient, în coerenţă cu celelalte cheltuieli avute la dispoziţie. Pe de altă parte, există acest echilibru între concentrarea resurselor pe cele două obiective prioritare - transformarea verde şi cea digitală - şi alţi piloni, precum competitivitate, coeziune socială, zona de rezilienţă instituţională şi acest pilon important reprezentat de tineri şi copii'', a spus Pîslaru.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe) a salutat poziţia PE în negocierile cu Consiliul asupra bugetului multianual. ''Mă bucur că grupurile politice au găsit înţelepciunea de a găsi acele 4-5 teme prioritare care au fost acceptabile pentru marea majoritate - inovarea, educaţia, transformarea digitală, EPPO (Parchetul European pe care îl va conduce doamna Kovesi este o altă reuşită a acestor negocieri). Aşadar, două linii mari: în primul rând, priorităţile politice trebuie să se lege de această dezvoltare a bugetului (priorităţi fără bani şi bani fără priorităţi înseamnă lipsă de coerenţă); în al doilea rând, Parlamentul a reuşit să găsească o cale coerentă şi o viziune unitară pentru majoritatea grupurilor politice încât să aducă, iată, un succes din negocieri'', a afirmat eurodeputatul.
Liderii statelor membre UE au decis în 17-21 iulie crearea unui fond de redresare în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) - 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase.
RRF reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentului Next Generation EU (NGEU). NGEU îşi propune să pună la dispoziţia Uniunii Europene şi a statelor membre mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19.
Bugetul multianual al UE are mai multe surse de venit - contribuţii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara Uniunii şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile comunitare privind concurenţa. Actualul buget multianual, care acoperă perioada 2014-2020, se ridică la 963,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 70% din CFM este finanţat prin contribuţii de la venitul naţional brut şi 12% din TVA, în timp ce 13% provin din alte venituri, cum ar fi impozitele plătite de personalul UE sau amenzi impuse companiilor care încalcă legislaţia privind concurenţa.
Bugetul comunitar susţine cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele transeuropene şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu scopul de a stimula creşterea şi a crea locuri de muncă în UE. Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului şi cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanţare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. AGERPRES
