O nouă analiză bazată pe date satelitare colectate pe parcursul a două decenii relevă că vaste zone din rezervele de apă ale Europei se epuizează, iar stocurile de apă dulce scad în Europa de Sud și Centrală, din Spania și Italia până în Polonia și România.

FOTO SHUTTERSTOCK

Cercetătorii de la University College London (UCL), în colaborare cu Watershed Investigations și The Guardian, au analizat datele colectate între 2002 și 2024 de sateliții ce monitorizează modificările câmpului gravitațional al Pământului.

Cum apa este grea, orice modificări ale nivelului apelor subterane, râuri, lacuri, umiditatea solului și ghețari apar ca semnale, permițând sateliților să „cântărească” în mod fidel cantitatea de apă stocată.

Analiza arată un dezechilibru flagrant: nordul și nord-vestul Europei – în special Scandinavia, părți din Marea Britanie și Portugalia – au devenit mai umede, în timp ce vaste zone din sud și sud-est, inclusiv porțiuni din Marea Britanie, Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania, România și Ucraina, devin uscate.

„Comparând datele privind stocarea totală a apei terestre cu seturile de date climatice, vedem că tendințele sunt în mare măsură corelate”, a explicat Mohammad Shamsudduha, profesor la UCL.

Ar trebui să fie un „semnal de alarmă” pentru politicienii sceptici în privința reducerii emisiilor, a adăugat el. „Nu mai vorbim despre a nu depăși un prag de încălzire de 1,5 °C, ci ne îndreptăm probabil către 2 °C peste nivelurile preindustriale și suntem martori acum la consecințe.”

Cercetătorul doctorand Arifin a izolat stocarea apei subterane din datele totale privind apa terestră și a constatat că tendințele din aceste corpuri de apă mai rezistente reflectă imaginea de ansamblu, confirmând că o mare parte din rezervele de apă dulce ale Europei se epuizează.

FOTO Captură Grafic The Guardian

Cifre îngrijorătoare

Conform datelor Agenției Europene de Mediu, între 2000 și 2022, cantitatea totală de apă provenită din apele de suprafață și subterane din UE a scăzut, în timp ce extragerile de apă subterană au crescut cu 6 %, fiind atribuite alimentării publice (18 %) și agriculturii (17 %).

Este o resursă esențială: în statele membre, apele subterane au reprezentat 62 % din alimentarea publică totală cu apă și 33 % din cererea de apă pentru agricultură în 2022.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că strategia privind reziliența în domeniul apei „are ca scop să ajute statele membre să își adapteze gestionarea resurselor de apă la schimbările climatice și să abordeze presiunile generate de om”.

Strategia vizează construirea unei „economii inteligente din punct de vedere al apei” și este însoțită de o recomandare a Comisiei privind eficiența utilizării apei, care solicită îmbunătățirea eficienței cu „cel puțin 10 % până în 2030”. Având în vedere că nivelurile de pierderi prin rețele variază între 8 % și 57 % în întreaga Uniune, Comisia atrage atenția că reducerea acestor pierderi din conducte și modernizarea infrastructurii vor fi cruciale.

„Este tulburător să vedem această tendință pe termen lung, mai ales că am traversat secete foarte severe în ultimii ani și auzim constant că există riscul ca și în această iarnă să avem precipitații sub medie, în condițiile în care ne confruntăm deja cu secetă”, a comentat situația din Anglia Hannah Cloke, profesoară de hidrologie la Universitatea din Reading.

„Ar trebui să ne concentrăm pe reutilizarea apei, pe reducerea consumului încă din start, pe separarea apei potabile de apele reciclate pe care le-am putea folosi în alte scopuri, pe soluții bazate pe natură și pe modul în care construim noile dezvoltări urbane”, a spus ea.

Consecințe

Tendința de uscare a Europei va avea un impact „de anvergură”, afectând totul de la securitatea alimentară, agricultura și ecosistemele dependente de apă, în special habitatele alimentate cu apă subterană”, potrivit lui Shamsudduha.

Tipurile de impact climatic observate de mult timp în sudul globului, din Asia de Sud până în Africa și Orientul Mijlociu, sunt acum „mult mai aproape de casă”, schimbările climatice „afectând în mod clar Europa însăși”.

„Trebuie să acceptăm faptul că modificările climatice sunt reale, că se întâmplă și că ne afectează”, a spus acesta, făcând apel la o mai bună gestionare a apei și deschidere față de idei „noi, chiar neconvenționale”, inclusiv colectarea pe scară largă a apei de ploaie.

La nivel global, zone afectate de secetă apar în Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud, de-a lungul coastei de vest a SUA și în zone întinse din Canada, în timp ce Groenlanda, Islanda și Svalbard înregistrează, de asemenea, tendințe dramatice de uscare.