Foamete în fermele comuniste, în timp ce tovarășa Elena Ceaușescu făcea vizite oficiale. Ce ascundeau rapoartele secrete ale Securității

În timp ce Elena Ceaușescu apărea în fotografii de la vizitele oficiale în ferme și unități agricole, în spatele imaginii propagandistice, animalele se confruntau cu lipsa hranei, adăposturi degradate și condiții precare de îngrijire. Rapoarte întocmite în 1986 de Securitatea din Cluj și publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) descriu o situație dezastruoasă în zootehnie: peste 200 de viței riscau să moară, mii de păsări mureau zilnic din cauza lipsei furajelor, iar vacile erau hrănite cu resturi de paie.

Elena Ceaușescu, în fotografii de la vizitele oficiale în ferme Foto: CNSAS

CNSAS a prezentat documentele sub titlul „Nici animalele nu o duceau mai bine”, explicând că efectele deciziilor politice neinspirate nu îi ocoleau nici pe oameni, nici pe animale.

„Şirul disfuncţionalităţilor din economia socialistă afecta pe toată lumea. Cuvântătoarele nu aveau voie să îşi exprime nemulţumirea, iar necuvântătoarele nu aveau cum să o facă. Animalele, laolaltă cu oamenii, suportau efectele deciziilor politice neinspirate ale conducerii de partid şi de stat”, scrie CNSAS.

Instituția amintește și o parafrază a sloganurilor propagandistice ale vremii, atribuită unui autor anonim de folclor urban: „din greşeală în greşeală, spre victoria finală”.

Documentele se referă la situația din județul Cluj, în anul 1986. Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabil de contrainformațiile în domeniul economic, întocmea rapoarte adresate conducerii județene de partid, în care erau prezentate problemele grave din sectorul zootehnic.

„Starea lucrurilor era continuarea celei din 1985 şi prefigurarea celei din 1987. De asemenea, ceea ce se întâmpla în judeţul Cluj putea fi întâlnit în oricare alt judeţ al României Socialiste”, arată CNSAS.

Peste 200 de viței riscau să moară din cauza condițiilor din fermă

Un raport din 17 ianuarie 1986 descria situația de la CAP Mănăstireni, unde animalele erau ținute în condiții improprii, iar lipsa hranei și îngrijirea necorespunzătoare puneau în pericol viața a sute de viței.

„Din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare, a neasigurării unui microclimat adecvat în adăposturi, peste 200 viței sînt periclitați să moară în următoarele 2-3 luni, mulți dintre aceștia fiind deja bolnavi de tricofiție”, se arăta în nota întocmită de Securitate.

Situația era agravată de starea clădirilor. „Unul din grajdurile în care sînt adăpostite vacile, are acoperișul spart, iar infiltrările de apă au dus la degradarea grinzilor de susținere, existînd pericolul de prăbușire a acestuia”, consemnau autorii raportului.

Nici în adăposturile pentru oi lucrurile nu stăteau mai bine. „La staulele de oi, din lipsa ieslelor se face o mare risipă de furaje”, se preciza în documentul CNSAS.

Raportul îi considera responsabili pentru aceste probleme pe medicul veterinar și pe șeful fermei zootehnice, menționând că aceștia „nu acordă atenția necesară înlăturării deficiențelor menționate mai sus”.

Puii se mâncau între ei din cauza lipsei furajelor

O altă notă, datată 6 februarie 1986, descria criza de hrană de la Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj. Pentru luna ianuarie era nevoie de 7.600 de tone de furaje combinate, însă fusese stabilită o repartiție de numai 6.900 de tone, din care unitatea primise efectiv doar 5.920 de tone.

„În zilele de 31.01.1986 și 02.02.1986, Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj, nu a primit furaje, iar în 01.02.1986 a primit doar 186 tone, cantitate ce a fost repartizată cu prioritate fermelor de reproducție”, se arăta în document.

Efectele lipsei de hrană s-au reflectat imediat în producție. „Ca urmare, producția de ouă a scăzut cu 20.000 pe zi, iar la puii pentru carne se constată scăderea în greutate la sacrificare de la o medie de 1.200 gr. la 800-1.000 gr./cap”, consemnau ofițerii.

Raportul descria și un fenomen extrem de grav în ferme: „Tot ca urmare a insuficienței furajelor și apariției unor goluri în furajare, la puii pentru carne a apărut fenomenul de canibalism, iar la găinile ouătoare consumarea unor însemnate cantități de ouă de pe benzile de colectare”.

Criza s-a agravat în primăvară, când fabrica de nutrețuri combinate din Cluj-Napoca s-a confruntat cu un deficit pronunțat de cereale. O notă din 17 aprilie 1986 arăta că Avicola Cluj nu primise deloc furaje timp de mai multe zile.

„În perioada 30.03.-04.04.1986, Întreprinderea «Avicola» nu a primit furaje, mortalitățile de păsări ajungând până la circa 10.000 pe zi”, se preciza în raport.

Vacile erau hrănite cu resturi de paie, iar producția de lapte scădea

Lipsa furajelor afecta și fermele de bovine. În nota din 17 aprilie 1986 erau menționate mai multe unități agricole cu probleme grave, printre care CAP-urile Boju, Bonț, Buza și Călățele, precum și Asociația economică intercooperatistă Iclod.

„La unele unități agricole din județ continuă să existe o lipsă acută de furaje, fapt ce determină creșterea numărului sacrificărilor de necesitate și scăderea producției de lapte”, se arăta în document.

La CAP Cojocna, în perioada 14-27 martie 1986, fuseseră sacrificate de necesitate 28 de animale. Cooperativa nu avea fonduri pentru cumpărarea furajelor și ajunsese să împrumute fân de la producători particulari din zona necooperativizată, la un preț de 3-4 lei kilogramul.

Lipsa banilor afecta inclusiv plata angajaților. „Până în data de 10.04.1986 mai erau de plătit în județ, sume reprezentând cca. 50 milioane lei, restante la 31 decembrie 1985, fapt ce creează nemulțumiri în rândurile cooperatorilor”, consemna Securitatea.

O altă notă, din 23 aprilie 1986, descria situația de la CAP Tureni, unde rezerva de fân se epuizase, iar animalele erau hrănite cu resturi de paie.

„Ferma zootehnică a C.A.P. Tureni și-a epuizat rezerva de fân, animalele fiind hrănite doar cu resturi de paie din curtea cooperativei. Drept consecință, vacile au scăzut considerabil în greutate, iar producția de lapte este mult diminuată”, se arăta în raport.

Documentul surprindea și nemulțumirea celor care lucrau în fermă. „Îngrijitorii și mulgătorii de vaci sînt nemulțumiți pentru cîștigul realizat, afirmînd că pentru 150 lei pe lună, nu merită să muncească de dimineața pînă seara”, consemnau ofițerii.

Probleme similare erau semnalate la CAP Săndulești, unde vacile primeau mai ales paie, amestecate cu foarte puțin fân și trifoi.

„Din această cauză, vacile și vițeii sînt foarte slabi, iar producția de lapte pe cap de vacă este sub o jumătate de litru”, se preciza în document.

Tot din cauza lipsei fondurilor, mai multe investiții la CAP Mihai Viteazul, CAP Turda Nouă, CAP Unirea și CAP Tureni erau blocate. Lucrările vizau, în general, construirea de grajduri și maternități pentru animale.

Peste 150 de bovine au fost sacrificate după o intoxicație cu o substanță neurotoxică

Un raport strict secret din 3 noiembrie 1986, transmis de Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Interne către structurile centrale de la București , consemna un alt episod grav: intoxicații cu o substanță neurotoxică în două ferme zootehnice.

La ferma Borșa, din cadrul IAS Gherla, numărul animalelor sacrificate ajunsese la 114, iar alte 40 de bovine se aflau în stare gravă.

„Până în dimineața zilei de 03.11.1986 au mai fost sacrificate din necesitate încă 34 bovine, numărul total al sacrificărilor ajungând la 114 capete, iar 40 se află în stare gravă”, se arăta în raport.

Intoxicații fuseseră semnalate și la ferma de îngrășare a taurinelor din Nima, aparținând IAS Dej.

„Menționăm că au mai apărut îmbolnăviri ca urmare a intoxicării cu o substanță neurotoxică și la ferma de îngrășare a taurinilor din Nima din cadrul I.A.S. Dej, județul Cluj, unde au fost sacrificate în zilele de 2 și 3 noiembrie 1986, un număr de 36 capete taurine”, consemna documentul.

În total, peste 150 de bovine au fost sacrificate în cele două ferme. Raportul mai preciza: „Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii”.

CNSAS atrage atenția că anchetele declanșate de Securitate și Miliție nu au o rezolvare consemnată în documentele prezentate. Raportul din 3 noiembrie menționa că tratamentul veterinar continua și că se desfășurau cercetări pentru stabilirea cauzelor îmbolnăvirii animalelor.

„Organele de specialitate împreună cu cele de securitate și miliție continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor care au dus la îmbolnăvirea animalelor”, se arăta în nota semnată de șeful Securității Cluj, colonelul Nicola Ioniță.

Documentul mai preciza că erau în curs investigații în laboratoarele Inspectoratului sanitar-veterinar Cluj, împreună cu specialiști de la Laboratorul central de diagnostic și de la Departamentul agriculturii de stat din București.

„După terminarea cercetărilor și investigațiilor de laborator, cât și după evaluarea totală a pagubelor vom raporta de urmare”, se încheia raportul.