Haos în PSD pe tema reorganizării țării: două județe vor deja să se unească
Liderul PSD Sorin Grindeanu Foto: EPA
Lipsa unei viziuni coerente la vârful PSD privind reforma administrativă îi împinge pe aleșii locali să acționeze pe cont propriu. Sorin Grindeanu a recunoscut, într-o intervenție la Antena 3 , că a fost contactat telefonic de șefii consiliilor județene din Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, care au purtat deja negocieri directe pentru unirea celor două unități teritoriale din sudul țării.
„Astăzi (n.r: 11 noiembrie) am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum” - Sorin Grindeanu.
Bâjbâieli la vârful PSD: reformă pe hârtie, negată oficial
Această inițiativă din teritoriu apare pe fondul unei confuzii totale generate chiar de social-democrați. Deși vicepreședintele și europarlamentarul PSD Dragoș Benea — care este chiar coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială — a prezentat public un proiect de redesenare a hărții României ce implică reducerea numărului de județe, Sorin Grindeanu s-a dezis rapid de acest plan. Liderul PSD susține că documentul nu reprezintă o decizie a formațiunii și că subiectul nici măcar nu a fost abordat într-un cadru formal.
„Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid”, a admis Grindeanu, demonstrând lipsa de sincronizare dintre liderii formațiunii. Acesta a încercat să minimalizeze demersul colegului său, explicând: „A fost o propunere făcută de Benea să discutăm despre o reorganizare asemănătoare curților de apel. De aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”.
Cum ar dispărea 26 de județe și Primăria Capitalei în scenariul PSD
În ciuda ezitărilor lui Grindeanu, planul avansat de Dragoș Benea vizează o schimbare radicală, care depășește simpla comasare a comunelor și țintește direct existența actualelor județe. Dacă s-ar aplica modelul bazat pe cele 15 Curți de Apel — deși numărul exact al noilor structuri nu este încă bătut în cuie — România ar urma să-și redeseneze granițele interne, iar 26 de județe ar dispărea complet, fiind absorbite de centrele în care funcționează în prezent instanțele, conform Antena3 .
În această configurație, statutul de centru administrativ regional ar fi păstrat de Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, la care s-ar adăuga Cluj, Brașov, Argeș și București. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar urma să fie înghițite de structurile învecinate.
Concret, împărțirea teritorială gândită în laboratoarele PSD ar arăta astfel:
- În vest: Bihorul ar prelua județul Satu Mare, în timp ce Timișul ar absorbi Aradul și Caraș-Severinul.
- În sud-vest: Doljul ar îngloba județele Olt, Gorj și Mehedinți, o variantă împinsă în față cu insistență de baronii PSD din Oltenia, precum primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.
- În sud și sud-est: Constanța ar urma să comaseze Tulcea, Galațiul ar rămâne centru regional, iar Prahova ar prelua controlul asupra județelor Dâmbovița și Buzău.
- În Transilvania și Moldova: Alba, Mureș și Cluj și-ar menține statutul, iar în estul țării, județele Neamț, Vaslui și Botoșani ar fi împărțite între centrele regionale Bacău, Iași și Suceava.
Mai mult, calculele politice ale social-democraților vizează o lovitură majoră și în regiunea București-Ilfov. Scenariul analizat în PSD prevede desființarea Primăriei Generale a Capitalei, atribuțiile acesteia urmând să fie împărțite între primăriile de sector. Simultan, județul Ilfov — un fief cu o miză electorală uriașă pentru PSD și PNL — ar dispărea ca entitate separată, localitățile sale fiind redistribuite în noua arhitectură teritorială.
Sărăcia din comune și promisiunea unei reforme asumate
Dincolo de jocurile politice privind județele, realitatea din teren arată un faliment administrativ pe care clasa politică l-a ignorat timp de șase decenii. Din cele aproximativ 3.300 de unități administrativ-teritoriale din România, statisticile prezentate de Grindeanu arată că 429 au sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 nu ating pragul de 2.500 de cetățeni, iar între 1.500 și 1.600 de localități numără sub 3.000 de oameni.
Liderul PSD a oferit exemplul Văii Almăjului din Caraș-Severin, unde a purtat discuții cu edilii din șapte-opt comune; acolo, cea mai populată localitate, Bozovici, adună abia circa 2.600 de locuitori, restul depășind cu greu 1.000 de suflete. „Sunt localități mici care nu se mai pot susține din punct de vedere economic, care nu pot face proiecte europene și nu le pot aduce cetățenilor servicii de calitate, pentru că nu au capacitate administrativă”, a constatat Grindeanu, avertizând că păstrarea actualului sistem condamnă aceste comunități la sărăcie.
Pentru a determina primăriile să accepte comasarea, șeful PSD propune acordarea de facilități fiscale. Totodată, el i-a solicitat lui Dragoș Benea să elaboreze șase criterii stricte, cuantificabile și incontestabile pentru fuziunea localităților, care să țină cont nu doar de populație, ci și de venitul pe cap de locuitor, calitatea serviciilor publice și conectivitate.
Deși PSD deține un aparat uriaș de aleși locali care și-ar putea pierde funcțiile, Grindeanu pozează în reformator decis, dispus să sacrifice capitalul politic al partidului. „PSD, cu toate riscurile, își asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral. Asta înseamnă reformă, nu doar să dai din gură, așa cum au făcut alții”, a conchis liderul social-democrat.
Explorează subiectele:
