Inginerie de top pe A1: Viaducte uriașe la Boița, construite prin metode avangardiste
Lucrările la unul dintre cele mai complexe tronsoane ale Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, cel care traversează Valea Oltului în zona localității Boița, județul Sibiu, au intrat într-o etapă decisivă. Constructorii se confruntă cu provocări inginerești majore, adoptând soluții avangardiste pentru a ridica viaducte impresionante și a finaliza tunelurile esențiale, un pas crucial în conectarea Transilvaniei cu Muntenia.
Pe primii șase kilometri ai secțiunii 2 Boița–Cornetu, care face parte din Autostrada A1 Sibiu-Pitești, cinci dintre cele 24 de viaducte planificate sunt în plină execuție. Zona Boița, recunoscută pentru terenul său dificil, găzduiește acum unele dintre cele mai spectaculoase și complicate lucrări de infrastructură, care necesită abordări tehnologice de ultimă generație.
Se pregătește lansarea grinzilor pe viaductul înalt. Foto: Daniel Guță.
Viaductul Boița 1: O provocare construită în consolă
Unul dintre aceste proiecte, Viaductul 1, considerat cel mai lung din zona Boița, a demarat în vara anului 2024. Cu o lungime de aproximativ 650 de metri și 11 deschideri, această structură vitală continuă segmentul deja existent Sibiu–Boița. Se află strategic lângă nodul rutier unde traficul de pe autostradă este, în prezent, direcționat spre DN7.
Viaductul traversează o zonă complexă, incluzând bretelele de conectare dintre autostrada în exploatare și DN7 la Boița, punct ce marchează capătul actual al sectorului de autostradă dinspre Sibiu, de unde șoferii își continuă traseul pe Valea Oltului spre Râmnicu Vâlcea.
Deși 96 de grinzi prefabricate au fost deja montate pe sectoarele laterale, iar plăcile de suprabetonare sunt în lucru, cea mai mare dificultate o reprezintă deschiderea principală, de 140 de metri. Aceasta este realizată prin metoda consolei echilibrate (balanced cantilever), o tehnică inginerească avansată.
Metoda implică construirea succesivă, segment cu segment, a tablierului, pornind de la pilele principale și avansând în ambele direcții, similar brațelor unei balanțe. Acest echilibru controlat al încărcărilor permite unirea ulterioară a segmentelor, eliminând necesitatea schelelor sau a sprijinirilor provizorii pe întreaga deschidere. Tehnica este folosită și la Viaductul Nădășelu de pe Autostrada Transilvania (aproximativ 1,2 kilometri) și a fost aplicată și la Viaductul Tălmăcel, de pe primul lot al Autostrăzii Sibiu–Pitești. Un exemplu istoric al acestei soluții în România este podul peste Cerna, de la Orșova, construit la sfârșitul anilor '60, care traversează golful format la vărsarea Cernei în Dunăre.
Lucrări la viaductul de la Boița. Foto: Daniel Guță.
Cel mai înalt viaduct și lansarea incrementală
În imediata apropiere a satului sibian Boița, un alt viaduct impresionant se ridică la aproape 50 de metri înălțime, echivalentul unui bloc cu aproximativ 20 de etaje, traversând valea adâncă a localității. Din cauza reliefului accidentat, montarea tablierului metalic se realizează prin metoda lansării incrementale, o tehnică indispensabilă în astfel de condiții.
Această tehnologie presupune montarea unui «nas» metalic în fața tablierului și împingerea întregii structuri cu ajutorul unor cricuri hidraulice până la primul picior al podului. Ulterior, un nou segment este asamblat la sol, conectat cu primul și împins întregul angrenaj mai departe. Operațiunea se repetă până când întregul tablier ajunge pe poziția finală. Este o soluție utilizată atunci când podurile sunt foarte înalte, iar accesul cu macarale este dificil sau imposibil.
Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor
Horațiu Cosma a subliniat pe pagina sa de Facebook că multe alte structuri de pe Valea Oltului vor beneficia de tehnologii speciale de construcție. Printre acestea se numără două poduri realizate în consolă, precum și sisteme mobile de cofrare și lansatoare de grinzi, esențiale în zonele inaccesibile macaralelor. Un exemplu notabil este viaductul de la Câineni, care va traversa DN7, calea ferată și râul Olt, și care va fi lansat direct din interiorul tunelului cu același nume.
Secretarul de stat a explicat că aceste soluții inginerești de anvergură sunt necesare din cauza spațiului extrem de restrâns în care autostrada trebuie să se integreze: între versanții munților, râul Olt, drumul național și calea ferată.
Progres în tuneluri: Boița 1 și Robești străpunse
La capătul dinspre Valea Oltului, viaductul este continuat de Tunelul Boița 1, compus din două galerii cu lungimi de 264 și, respectiv, 247 de metri. Prima galerie, destinată sensului Sibiu–Pitești, a fost străpunsă la 20 iulie 2026, iar lucrările de excavare la cea de-a doua galerie sunt aproape de finalizare. Tunelul Boița 1 este cel de-al doilea tunel finalizat pe secțiunea Boița–Cornetu, după tunelul Robești, unde excavarea ambelor galerii a fost deja încheiată recent.
Autostrada Sibiu Pitești în șantier la Boița. Foto Daniel Guță.
Secțiunea 2 Boița–Cornetu, cu o lungime de 31 de kilometri, este un proiect de anvergură ce traversează Valea Oltului. Conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), această porțiune include 48 de poduri, pasaje și viaducte, însumând 11 kilometri, alături de șapte tuneluri cu o lungime totală de aproape cinci kilometri. Autostrada va traversa râul Olt în cinci puncte, iar în zona Lazaret va fi construit un ecoduct special pentru animalele sălbatice. Contractul pentru această secțiune, în valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA, este executat de asocierea turcă Mapa–Cengiz.
La sfârșitul lunii iulie 2026, pe șantier erau mobilizați peste 600 de muncitori și 150 de utilaje, iar stadiul fizic general al secțiunii atingea 13 la sută. Deși progresele sunt vizibile, lucrările continuă strict pe sectoarele deja autorizate. Deschiderea tuturor fronturilor de lucru depinde de revizuirea acordului de mediu și de emiterea ultimelor autorizații de construire necesare.
A1 Sibiu-Pitești: Provocări și termene de finalizare
Până în prezent, doar o treime din cei peste 120 de kilometri ai Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești au fost finalizați. Cele mai dificile segmente, situate între localitățile Boița (județul Sibiu) și Curtea de Argeș, se află în șantier de aproximativ doi ani.
Autostrada Sibiu Pitești în șantier la Boița. Foto Daniel Guță.
Traseul acestei autostrăzi montane, care va traversa Carpații prin Valea Oltului, a fost împărțit în cinci secțiuni, cu contracte de proiectare și execuție semnate între 2019 și 2022. În ultimii ani, au fost deschise traficului secțiunile Sibiu – Boița (14 kilometri) și Curtea de Argeș - Pitești (30 de kilometri). Alți 10 kilometri, între Tigveni și Curtea de Argeș, au termen de finalizare în 2026. Pe de altă parte, lucrările pe cele mai provocatoare secțiuni, Boița – Cornetu (31 de kilometri) și Cornetu - Tigveni (38 de kilometri), sunt încă la început, cu termene de finalizare estimate pentru anii 2028-2029.
Autostrada A1 Sibiu – Pitești, alături de tronsonul Holdea - Margina (13,5 kilometri) din vestul României, reprezintă unul dintre ultimele segmente rămase nefinalizate ale Autostrăzii A1 Nădlac - București, cea mai lungă autostradă din România, cu aproape 600 de kilometri.
Explorează subiectele:
