INTERVIU VIDEO Augustin Zegrean: Constituția e bine făcută - o muzică ce sună bine. Decât modificată, mai bine alta

INTERVIU VIDEO Augustin Zegrean: Constituția e bine făcută - o muzică ce sună bine. Decât modificată, mai bine alta

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, că Legea fundamentală este 'bine făcută' și că problema în România acum nu este modificarea Constituției, iar cei care cer asta, de multe ori, nu știu ce vor să schimbe.

"Sunt unii care tot timpul spun că trebuie schimbată Constituția și chiar am întrebat pe unii dintre ei ce anume trebuie modificat. Să știți că nu prea știu să răspundă la întrebare concret, ce ar vrea să schimbe în Constituție. (...) Eu cred că această Constituție este bine făcută. Pe baza acestei Constituții s-au dezvoltat instituțiile statului și România a funcționat și, uite, a ajuns membră UE, membră NATO, pe baza acestei Constituții", a spus Zegrean.

Potrivit acestuia, în prezent, problema în România nu este modificarea Constituției. Cât privește posibilitatea schimbării Legii fundamentale, Zegrean a arătat că acest lucru este posibil oricând, dacă poporul vrea asta.

"Până când oamenii înțeleg modul de funcționare, mai durează. Unii nu înțeleg niciodată și atunci li se pare că nu e în regulă cu Constituția. Faptul că ție nu îți place nu înseamnă că ea nu este bună. (...) Eu le-am spus mereu celor care vor să modifice Constituția că ar fi mai bine să facă alta decât să o modifice, pentru că asta este gândită așa și toate instituțiile sunt corelate, sunt acordate între ele, este o muzică ce sună bine. Dacă modifici, pe-aici, pe-acolo, nu știu dacă lucrurile vor mai merge la fel de bine", a adăugat Zegrean.

Fostul președinte al CCR a vorbit și despre decizii ale Curții care au stârnit interesul opiniei publice, precum cea referitoare la abuzul în serviciu. El a catalogat drept "o situație incredibilă" faptul că legea de explicare a unui articol din statutul deputaților și al senatorilor, în care se spune că cei care și-au angajat rudele înainte de 2013 la birourile parlamentare nu au comis infracțiunea de conflict de interese, a fost votată iar apoi Curtea a fost sesizată tot de cei care și-au dat votul.

"Ce pot doar să bănuiesc, bănuiesc că au avut legitimare din partea Curții pe această lege. Pot să vorbesc despre ea, pentru că nu voi mai fi aici când se va judeca. Deci, nu o să mai am interdicția de a mă pronunța, că nu mai pot să fiu acuzat de antepronunțare. Dar este prima dată când se întâmplă acest lucru: cei care votează o lege, să sesizeze după aceea Curtea cu legea pe care au votat-o", a subliniat Zegrean.

El s-a referit în interviu și la posibilitatea de a reveni în politică, afirmând că nu a luat încă o decizie în această privință.

AGERPRES: Sunteți la finalul unui mandat de nouă ani, din care șase ați fost la conducere. Cum evaluați activitatea CCR în toată această perioadă?

Augustin Zegrean: A fost o activitate foarte intensă, dar mai întâi vreau să vă spun că a fi președintele Curții nu înseamnă să fii șeful CCR. Este cu totul altceva. Sper că nu m-am comportat ca un șef cu colegii mei, cu judecătorii. Nici măcar nu am avut calitatea de ordonator de credite, asta face secretarul general al Curții. Vă dau niște cifre, ca să înțelegeți ce au fost acești nouă ani. Curtea este înființată din 1992, până acum nouă ani, deci în primii 15 ani sau câți au fost până în 2007, când am venit eu la Curte, s-au judecat aproximativ zece mii de dosare. După aceea, din 2007 și până acum, 25 de mii. Deci, a fost o activitate foarte intensă. Am avut un an în care am avut zece mii de dosare de soluționat, ceea ce este enorm de mult pentru o Curte Constituțională de tipul acesteia, unde toate dosarele se judecă în plen. Noi nu facem trierea dosarelor, nu le trecem printr-un filtru în care să alegem ce ajunge la judecată. La noi, toate dosarele, de la momentul înregistrării, sunt dosarele Curții și trebuie soluționate și se judecă în plen de toți cei nouă judecători. A fost o perioadă foarte grea, pentru că în perioada aceasta am avut de toate. Am avut schimbare de președinte, am avut alegeri prezidențiale în 2009, pe urmă am avut o schimbare de președinte în 2014, am avut referendum național pentru demiterea președintelui. Am avut un alt referendum pentru a stabili dacă Parlamentul să fie mono sau bicameral. Și vorbesc de referendum pentru că la referendumuri legea spune că CCR supraveghează desfășurarea referendumului la nivel național. De asemenea, la alegerile prezidențiale, Curtea are de soluționat foarte multe lucruri, foarte multe contestații care vin la Curte, atât înainte de alegeri, în timpul campaniei, cât și după, când de regulă se contestă rezultatul alegerilor. În 2014 nu s-a contestat. Pe lângă acestea, a fost o activitate legislativă extrem de intensă în Parlament, au fost ani în care s-au adoptat peste o mie de legi. Noi avem lege cu numărul o mie și ceva. Deci, această activitate foarte intensă influențează și activitatea Curții, pentru că foarte multe legi ajung să fie trimise la Curte pentru verificare de constituționalitate, înainte de promulgare, de exemplu. Și ca să fie tacâmul complet, au fost modificate Codurile — Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Codul fiscal. Astea toate au trecut pe la Curte; numai în privința Codului de procedură penală am admis peste 50 de sesizări. Numai admise 50, câte au fost chiar nu am socotit, dar au fost foarte multe.

Putem spune că a fost o activitate foarte intensă și, pe lângă asta, am avut și o activitate internațională destul de bogată. Am organizat patru conferințe internaționale la București. A fost în 2011 o conferință a Curților Constituționale europene, la care au participat peste 270 de specialiști în drept constituțional din Europa. Am avut o conferință cu ocazia împlinirii a 20 de la înființarea Curții, când, la fel, au participat foarte mulți oameni. Am avut o conferință, cred că în 2012, organizată de noi cu Curțile Constituționale din fostele țări comuniste membre UE, cu o temă foarte interesantă — soluționarea problemei restituirii proprietăților în aceste țări; o altă temă — cum a fost reglementată și rezolvată problema lustrației și a treia a fost cu deconspirarea Securității ca poliție politică. A fost o conferință foarte interesantă, am scris și o carte cu toate materialele prezentate la conferință. Este o carte despre care pot să spun că este model despre cum se trece de la socialism înapoi la lumea liberă, la economia de piață, la așa-numita lume capitalistă.

AGERPRES: Și cum se face această trece, din perspectiva dumneavoastră?

Augustin Zegrean: Din perspectiva mea, a fost greu pentru că am participat la multe din fazele acestea. Eu în '90 am fost senator și am participat la redactarea Constituției, am fost chiar în comisia care a redactat Constituția. Tot atunci, am făcut legea privind restituirea proprietăților funciare, cu terenurile agricole, cu pădurile, a fost o luptă colosală — o lege foarte discutată și disputată și nici până în ziua de azi aplicarea ei nu s-a isprăvit. Încă se mai vorbește despre ea și încă lumea se judecă. Tot atunci, am făcut legea privind transformarea întreprinderilor socialiste în societăți comerciale. Practic, prin Constituție și, după aceea, prin legislația adoptată, s-a schimbat total România. S-a schimbat România la față, pentru că toate instituțiile vechi au fost desființate, prin Constituție, și au fost înființate instituții noi. Inclusiv Curtea Constituțională a fost înființată atunci, prin Constituția adoptată în 1991, revizuită în 2003. Deci, a fost o activitate extrem de bogată și intensă. Curtea a fost implicată în toate aceste probleme. Și astăzi mai judecăm excepții de neconstituționalitate la Legea fondului funciar din 1991 sau la Legea privind restituirea caselor din 2000. Curtea a fost implicată foarte mult în toate aceste probleme și, sigur, eu pot să spun că la Curte, în mare parte, dreptul românesc a fost rescris. Sunt mii de decizii ale Curții Constituționale, nu știu exact câte sunt, în cei șase ani am înțeles că sunt peste șase mii de decizii pe care eu a trebuit să le citesc și să le semnez. Dar și înainte a fost o activitate foarte intensă, chiar și în prima parte, imediat după înființarea Curții, atunci s-au dat deciziile esențiale, au fost date direcții de dezvoltare și de acțiune a Curții Constituționale.

AGERPRES: După toată această experiență, ce sfat ați da noului președinte al Curții Constituționale?

Augustin Zegrean: Eu nu pot să îmi permit să îi dau sfaturi. Eu am doar o dorință de la el, sfaturi nu pot să îi dau. Dorința mea este să mențină activitatea Curții la nivelul la care a ajuns în prezent. În ultimul barometru de opinie, Curtea are 44% încredere, este egală cu Biserica, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată până acum. Să mențină activitatea internațională la nivelul la care noi am reușit să o aducem, pentru că avem relații cu toate Curțile Constituționale din Europa și cu foarte multe din celelalte continente. Cum vă spuneam, am organizat și conferința Curților Constituționale europene, asta înseamnă că trei ani am avut președinția Curților Constituționale europene, care este o instituție. Este o instituție mare, în care sunt prezenți membri din 46 de Curți Constituționale. Nu pot să îi dau sfaturi, dar rugămintea mea este să mențină ce am făcut.

AGERPRES: Care a fost, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă decizie pe care Curtea a luat-o? Dar cea mai grea?

Augustin Zegrean: Toate deciziile noastre sunt importante pentru că noi, dacă declarăm o lege neconstituțională, legea aceea nu se mai aplică și sigur că produce consecințe pentru oameni. Noi nu judecăm oameni aici, noi judecăm numai dosare la CCR, adică judecăm legi și ordonanțe de guvern și, sigur, mai judecăm și conflicte juridice de natură constituțională între autoritățile statului, dar astea sunt mai rare. E greu să spun care a fost cea mai grea decizie. Toate sunt importante, pe toate le tratăm cu importanța cuvenită. Nu putem să spunem că pe unul îl lăsăm mai la urmă sau mai puțin verificat. Au fost, în schimb, situații când deciziile au fost foarte așteptate, sau foarte controversate, sau foarte criticate, sau foarte lăudate. Lăudate, mai puține, dar criticate au fost, pentru că au fost legi care au afectat populația. A fost legea privind tăierea salariilor, spre exemplu, și nu a fost ușor să luăm așa o decizie. Noi am luat decizia conform Constituției. Noi nu facem ce vrem noi aici, nu respingem sau admitem pentru că vrem noi așa. Noi încercăm, de fiecare dată, ca legea să fie conformă cu Constituția, pentru că acesta este rolul nostru aici. Curtea este garantul supremației Constituției și ăsta este rolul nostru — să verificăm ca legislația să fie în concordanță cu dispozițiile Constituției. Uneori reușim mai bine, alteori mai puțin bine. Sigur că ne interesează ce spune lumea și care sunt consecințele deciziilor noastre, dar lucrul ăsta nu ne poate opri. Cum a fost decizia cu eutanasierea câinilor. Credeți că nu mi-a părut rău că se eutanasiază câinii? Am regretat enorm, pentru că eu însumi sunt iubitor de câini și crescător de câini. Am un câine foarte frumos, de altfel. Dar lucrurile trebuie citite în perspectiva aceasta constituțională.

AGERPRES: Ați vrut vreodată să demisionați? Ați avut dezamăgiri profesionale?

Augustin Zegrean: Să demisionez, nu. Nu am avut niciodată intenția să demisionez, pentru că sunt un luptător de felul meu și țin minte o vorbă a bunicii mele, care îmi spunea 'să nu rămâi ca șchioapa de dans'. Sigur că am avut dezamăgiri profesionale, pentru că noi suntem nouă judecători aici și uneori am avut alte idei decât ideea majoritară și am crezut că eu am dreptate și nu am câștigat, s-a adoptat cealaltă idee. Sigur că nu îți este foarte ușor când te pregătești, gândești și crezi că asta este soluția corectă și se adoptă o altă soluție, dar trebuie să o acceptăm pentru că, până la urmă, decizia este a Curții, nu a celor care o votează.

AGERPRES: De câțiva ani, CCR a ajuns mai mult în atenția publicului. Cărui fapt credeți că i se datorează? Cum explicați faptul că CCR este una dintre cele mai solicitate Curți din lume?

Augustin Zegrean: Nu știu dacă este cea mai solicitată Curte din lume, sunt Curți cu mult mai multă activitate decât a noastră. Sunt Curți care au mult mai multe dosare. De exemplu, Turcia are foarte multe dosare, dar ei au alte atribuții, ei judecă și anumite persoane de la anumite funcții în sus în stat. Sunt Curți care au mai mare activitate decât noi, dar se vorbește mai puțin despre ele pentru că lumea nu este atât de implicată în politică. De curând, Curtea Constituțională a Austriei a invalidat alegerea președintelui și nimeni nu a făcut niciun scandal, nimeni nu a ieșit în stradă, nimeni nu a vorbit la televizor, nimeni nu i-a înjurat pe judecătorii Curții, nu i-a contestat. La noi, lumea este mai nervoasă în politică și, în general, lumea este mai nervoasă și atunci sigur că reacționează și sunt reacții multe. Mult zgomot în jurul Curții Constituționale și, probabil, de aceea se crede avem mai multă activitate decât alte Curți. Avem multe dosare, într-adevăr, pentru că așa este legea la noi. Germania este de patru ori mai mare ca populație decât România și Curtea are 16 judecători la ei. Ei au cam șase mii de cereri pe an, dar nu judecă șase mii de dosare, pentru că le fac filtru și ajung să judece foarte puțin, de aceea când dau ei câte o decizie este foarte citită în toată lumea: 'Uite, au dat nemții o decizie'.

AGERPRES: De ce credeți că este acest "mult zgomot" în jurul CCR?

Augustin Zegrean: Pentru că și presa a contribuit mult la asta. Se dă multă atenție activității Curții, ceea ce nu e rău pentru că ne ține în priză și ne obligă să fim foarte atenți la ce spunem și ce facem. Indiferent ce ar zice presa sau ce zice lumea, noi trebuie să judecăm în raport de dispozițiile Constituției. Nu trebuie să ținem seama de ce se spune. S-ar putea ca cine mă aude să fie indignat de asta, dar dacă am ține seama de toți cei care scriu în ziare despre noi sau care strigă în stradă împotriva noastră sau pentru noi, unde am ajunge? V-am spus de ce este atât de multă activitate la Curte și este normal ca și discuțiile despre Curte să fie multe. În primii ani de existență a Curții și până prin 2007 nu prea s-a vorbit despre Curtea Constituțională. După aceea, Curtea probabil că a prins și mai mult curaj și a fost mai mult solicitată. A fost o perioadă când Curtea a fost foarte frecvent solicitată. Am avut dosare foarte ciudate, am avut dosare pe atribuția aceea cu soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională între autoritățile statului, dosare în care prim-ministrul și președintele au fost în fața noastră, să spunem noi care dintre ei are dreptate. Sigur că astea atrag atenția lumii și atrag atenția oamenilor și a presei și, în general, lumea este interesată de astfel de dosare.

AGERPRES: În trecut, Curtea primea destul de des sesizări cu privire la tranșarea unor conflicte între autorități. În ultima perioadă nu prea au mai fost. De ce credeți?

Augustin Zegrean: Noi am insistat mereu și am spus mereu: instituțiile trebuie să funcționeze și să colaboreze loial între ele. Probabil că au înțeles, până la urmă, acest lucru și colaborarea între instituții este loială sau sunt tratate lucrurile cu mai multă înțelegere.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, ce probleme are Constituția? Sau cineva are probleme cu Constituția?

Augustin Zegrean: Să știți că și eu întreb... Sunt unii care tot timpul spun că trebuie schimbată Constituția și chiar am întrebat pe unii dintre ei ce anume trebuie modificat. Să știți că nu prea știu să răspundă la întrebare concret, ce ar vrea să schimbe în Constituție. Au fost multe tentative de modificare a Constituției în perioada asta și toate încercările de revizuire trebuie să treacă obligatoriu pe la CCR. Eu nu prea vreau să vorbesc despre modificarea Constituției. Eu cred că această Constituție este bine făcută. Pe baza acestei Constituții s-au dezvoltat instituțiile statului și România a funcționat și, uite, a ajuns membră UE, membră NATO. Deci, instituțiile sunt OK, funcționează, sunt instituțiile necesare unui stat de drept. Sigur, mai sunt probleme, mai scârțâie, dar asta durează. Până când oamenii înțeleg modul de funcționare mai durează, unii nu înțeleg niciodată și atunci li se pare că nu e în regulă cu Constituția. Faptul că ție nu îți place nu înseamnă că ea nu este bună. Este o Constituție adoptată prin referendum național, a fost votată de aproape 90% din populație în 1991 și dovadă că de 25 de ani ea a fost folosită în funcționarea statului și instituțiile statului au fost organizate pe această Constituție. Eu le-am spus mereu celor care vor să modifice Constituția că ar fi mai bine să facă alta decât să o modifice, pentru că asta este gândită așa și toate instituțiile sunt corelate, sunt acordate între ele, este o muzică ce sună bine. Dacă modifici, pe-aici, pe-acolo, nu știu dacă lucrurile vor mai merge la fel de bine. Sunt lucruri care ar trebui modificate după atâta vreme sau ușor adaptate, dar în privința drepturilor omului, cel puțin, nu prea ai ce să mai scrii, pentru că toate drepturile recunoscute de tratate sunt acolo. Nu asta este problema în România acum, modificarea Constituției, mai ales că în Constituție este un articol care spune că anumite articole nu pot fi revizuite.

AGERPRES: Ar fi posibilă o schimbare a Constituției?

Augustin Zegrean: Oricând este posibil, dacă poporul vrea să facă o altă Constituție, alege o nouă adunare constituantă. După mintea mea, ca să modifici Constituția, trebuie să ai mandat de la popor.

AGERPRES: De ce se apelează atât de des la CCR? Legiuitorul nu consultă jurisprudența sau nu avem suficienți juriști?

Augustin Zegrean: Ba da, avem suficienți juriști, chiar prea mulți. Avem vreo 65 de facultăți de drept în România, sunt 13-15 mii de absolvenți de drept în fiecare an. Este, poate, o inflație de juriști. Una este când analizezi, cum facem noi, și alta este când faci o lege în ansamblul ei. Nu poți să vezi toate lucrurile. Eu am fost și în Parlament, în Comisia juridică am fost de două ori, două mandate. Altfel gândești de acolo și altfel gândești când ești aici. Aici ai timp să te apleci pe text, să verifici constituționalitatea, acolo mai puțin se urmărește asta.... de oportunitate, de interese politice, se urmăresc mai mult acelea. Sigur că acolo sunt oameni care ar trebui să le atragă atenția deputaților. Nu ei ar trebui să vadă asta, ar trebui cineva să le atragă atenția. Comisia juridică are angajați funcționari, experți juriști, este Consiliul legislativ care verifică și ar trebui să îi oprească uneori de la legi care sunt evident neconstituționale. Când faci un Cod de mii de articole, cum e Codul civil sau Codul penal, nu este de mirare că mai scapă câte o neconstituționalitate, pentru că, până la urmă, asta este o specializare foarte strictă a dreptului, a juriștilor. Dreptul constituțional este o foarte strictă specializare. Sunt puțini oameni care s-au specializat în acest domeniu și care chiar înțeleg și văd toate mecanismele astea. Când am scris Constituția, după ce am făcut un prim proiect — tezele Constituției se numeau, atunci — am fost invitați de Parlamentul elvețian în Elveția și au angajat doi profesori de drept constituțional, care au stat de vorbă cu noi 10-12 ore pe zi pe toate tezele acelea. După aceea, am mers din nou în Elveția, pe invitația lor, și iar am stat de vorbă cu cei doi profesori pe toate textele Constituției. Și dacă nici ăia nu se pricepeau, nu știu cine se mai pricepe. Deci, ea a fost verificată din punct de vedere funcțional, restul, opțiunea ne aparține ca popor. Dar funcțional a fost verificată, plus Comisia de la Veneția și alte instituții.

AGERPRES: Au nevoie românii de educație juridică? Ar ajuta acest lucru?

Augustin Zegrean: Eu nu spun că românii nu sunt educați în privința asta. Nu cred că alte popoare sunt mai educate în această privință, dar alții s-au născut în libertate și democrație și au crescut așa. Nu fac la școală, nu învață la școală democrație și nici libertatea. Românii au învățat mult, s-a schimbat mult societatea românească în ăștia 25 de ani. Deși multă lume spune că s-a schimbat în rău, eu cred că s-a schimbat în bine. Mergem spre libertate. Libertatea trebuie să o ai în mintea ta, în comportamentul tău, dar nu excesivă, nu să sari calul, să fii liber în gândire, să fii liber în manifestări, să poți să faci ce trebuie să faci și ce vrei să faci. Nici în altă parte nu se învață mai mult la școală decât la noi despre libertate și despre democrație, despre stat de drept. Mergeți și întrebați în țările dezvoltate ce este statul de drept, cine știe să vă răspundă?

AGERPRES: Și atunci de ce ar ieși oamenii în stradă să conteste o decizie a Curții?

Augustin Zegrean: Pentru că uneori sunt atrași în povestea asta, sunt îndemnați să o facă. Cum spuneam, oamenii sunt nervoși, românii sunt foarte nervoși în politică. Sigur, sunt și probleme de viață, de sărăcie, de neajunsuri pe care populația trebuie să le suporte și atunci se gândesc că dacă ies poate ajută la ceva. Ajută și faptul că oamenii sunt foarte atenți la ce se întâmplă, pentru că nu mai poți să faci ce vrei tu, trebuie să faci ce scrie la lege. Statul de drept există, legal vorbind premisele sunt create. De aici încolo, oamenii trebuie să învețe să se comporte ca oameni care trăiesc într-un stat de drept și în libertate.

AGERPRES: Legat de decizii ale Curții, credeți că a fost clarificată chestiunea alegerilor într-un singur tur? Va reveni această temă în discuția publică având în vedere alegerile parlamentare de anul acesta?

Augustin Zegrean: Până acum nu prea au fost legi electorale care să se aplice la două scrutine. Sunt absolut convins că următorul scrutin se va face pe altă lege, nu pe aceasta.

AGERPRES: Dumneavoastră cum credeți că ar trebui să fie organizate alegerile?

Augustin Zegrean: Să vă răspund constituțional: să fie periodice, libere și corecte.

AGERPRES: Ați fost politician. Care este răspunsul dumneavoastră, ca politician?

Augustin Zegrean: Fiecare țară își alege sistemul electoral care crede că i se potrivește. Cred că România a încercat destule sisteme și ar trebui să știe de acum care este sistemul cel mai bun. Nu ar trebui să își aleagă politicienii, cu o lună-două înainte de alegeri, sistemul care să-i ajute să câștige. Trebuie găsit sistemul cel mai bun. Și că tot ați apelat la experiență, cred că cel mai bun sistem, până acum, pentru România a fost alegerea pe listă pentru Parlament, de exemplu. Și istoria mă confirmă, pentru că ați văzut opiniile despre Parlament și despre parlamentarism în ultimii 25 de ani. Iar la alegerile locale, am spus demult că ar trebui făcut un cod electoral și să se oprească lucrurile acolo, să nu tot schimbi de fiecare dată. În fiecare an, când sunt alegeri, ne certăm cum le facem: cu un tur, cu două. Trebuie odată închisă povestea asta.

AGERPRES: De ce credeți că subiectul referitor la abuzul în serviciu a stârnit atât interes? Spuneați: 'Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să știi că nu trebuie să furi'. Au politicienii noștri nevoie de sublinieri explicite pentru a înțelege acest lucru?

Augustin Zegrean: Se vede că da, din moment ce atât de mulți dintre ei au ajuns să fie cercetați și condamnați. Povestea aceasta cu abuzul în serviciu, noi am explicat prin decizie tot ce era de explicat. Nu am ce să spun mai mult decât s-a spus în decizie.

AGERPRES: De ce atât de mult interes pentru acest subiect?

Augustin Zegrean: Pentru că foarte mulți politicieni, și nu doar politicieni, au fost cercetați în ultima perioadă și încă mai sunt cercetați, încă nu s-au finalizat cercetările, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. Poate că definiția era ușor prea largă și prea multe fapte puteau fi considerate abuz în serviciu. Trebuie să vă spun că avem, cred eu, un exces de reglementare în domeniul penal, pe lângă infracțiunile din Codul penal, care nu mai știu câte sunt acum, în cel vechi știam, în ăsta nu știu, dar sunt multe sute de fapte care, dacă sunt săvârșite, constituie infracțiune. Pe lângă acestea, mai sunt peste opt sute de infracțiuni prevăzute în legi speciale. Deci, avem peste o mie de infracțiuni care pot fi comise în România din fapte pe care dacă le faci constituie infracțiune și ești pedepsit. După părerea mea, este prea mult. Am să vă dau un exemplu care o să supere pe unii, pe alții, dar îmi asum asta: am fost în China în 2008 și China avea în vigoare, la acea dată, 243 de legi. Am discutat cu chinezii după cinci ani și i-am întrebat: "Câte legi ați adoptat în vremea asta?". Și mi-au spus: "Avem tot 243 de legi". Și este o țară cât China. Deci, este exces de reglementare. Clar este exces de reglementare și ar trebui oprit. A fost așa un iureș în adoptarea legislației. Noi nu mai avem legi dinainte de '90, nu mai există. Toate au fost refăcute sau au fost abrogate. Pe urmă și acelea au fost refăcute, a fost perioada de pre-aderare, pe urmă de aderare, perioada post-aderare. S-au tot modificat legile. Este foarte greu să fii judecător într-o țară în care legile se schimbă atât de des și sunt atât de multe. Este greu și pentru populație, pentru că cel puțin în domeniul penal se spune că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Îmi este greu să cred că este cineva în țara asta care știe toate cele o mie și ceva de infracțiuni, nici măcar profesorii de drept penal nu cred că le știu pe toate.

AGERPRES: Ce v-a nemulțumit la relația politicienilor cu CCR?

Augustin Zegrean: Nu pot să spun că m-a nemulțumit. Recomandări nu fac, dar ce pot să le cer: prea des s-a apelat la judecata Curții. Prea des s-a apelat la judecata Curții în materie de conflicte, cu hotărâri ale Parlamentului. Știți că putem să verificăm și constituționalitatea hotărârilor Parlamentului. Astea sunt lucruri care ar trebui rezolvate de Parlament, în Parlament.

AGERPRES: Credeți că s-a apelat vreodată la CCR doar pentru imagine?

Augustin Zegrean: Avem acum o situație incredibilă: s-a adoptat o lege, aceea de explicare a unui articol din statutul deputaților și al senatorilor, articolul 38 din statut, în care se spune că cei care și-au angajat rudele înainte de 2013 nu au comis infracțiunea de conflict de interese. Cei care au votat legea au sesizat Curtea. Este greu de imaginat o astfel de situație.

AGERPRES: De ce credeți că au făcut acest lucru?

Augustin Zegrean: Nu știu. Ce pot doar să bănuiesc, bănuiesc că au avut legitimare din partea Curții pe această lege. Pot să vorbesc despre ea, pentru că nu voi mai fi aici când se va judeca. Deci, nu o să mai am interdicția de a mă pronunța, că nu mai pot să fiu acuzat de antepronunțare. Dar este prima dată când se întâmplă acest lucru: cei care votează o lege să sesizeze după aceea Curtea cu legea pe care au votat-o.

AGERPRES: Și ei ce speră? Să se schimbe ceva?

Augustin Zegrean: Eu cred că speră să nu se schimbe nimic.

AGERPRES: Dumneavoastră ați simțit presiuni din partea vreunui politician? V-a sunat vreodată vreun politician?

Augustin Zegrean. Nu. Dacă vrei să te lași impresionat de ce fac politicienii, o faci fără să te sune nimeni. Nu trebuie să te sune, că lumea cam știe ce vor ei. Nu m-a sunat nimeni și nici nu m-am lăsat impresionat de vorbele lor spuse prin alte părți și am dovedit lucrul ăsta. Amintiți-vă de întâmplările cu SRI. Nu, nu m-a sunat nimeni niciodată. E greu de crezut, nimeni nu mă crede, dar o s-o tot spun până când ori uită lumea, ori mă crede. Nu m-a sunat nimeni și ar fi făcut-o degeaba și ei știu asta și de aceea nici nu mă sună. Acum nu îmi mai răspund nici la telefon.

AGERPRES: Reveniți în politică?

Augustin Zegrean: Nu știu, nu am luat încă o decizie. Eu sunt avocat și profesia mea este acolo, eu oricând pot să mă întorc ca avocat. Mie mi-a plăcut avocatura, am practicat-o poate chiar cu succes și nu am o problemă de supraviețuire. Nu am problema asta și nu știu dacă o să mă întorc în politică. Este foarte greu, după ce ai fost judecător la Curte sau chiar președinte două mandate, șase ani, să te mai duci să faci politică. Nu mai sunt la vârsta la care să o iau de la capăt. Am luat-o de la capăt mereu, că așa au fost vremurile. În '90 am luat-o de la capăt, deși nu mai eram la început, aveam 35 de ani atunci și am mai luat-o încă o dată de la capăt. Nu se poate la nesfârșit. Cred că este timpul să îmi văd de treburi.

AGERPRES: Veți prelua conducerea interimară a filialei PNL Bistrița-Năsăud, așa cum s-a vehiculat în spațiul public?

Augustin Zegrean: Am auzit și eu, dar am auzit din presă. Ei nu m-au întrebat. Pe mine nu m-a întrebat nimeni. În afară de ziariști, nimeni nu m-a întrebat și eu nu cred că am să fac asta, pentru că eu nu sunt membru PNL, în primul rând.

AGERPRES: Veți deveni membru PNL?

Augustin Zegrean: Nu știu. Nu vreau să spun nici că da, nici că ba. Dacă ar fi să mă întrebi azi, aș spune nu. Ce voi face la toamnă, nu știu, poate mă plictisesc acasă și mă duc să fac politică, dar eu nu am fost membru PNL, nu am fost nici membru PCR. Am plecat de la Partidul Democrat, partidul acela nu mai există.

AGERPRES: Vă tentează să candidați la alegerile parlamentare?

Augustin Zegrean: Să candidez, nu mă tentează deloc, dar m-ar tenta să fiu senator, de exemplu. Mie mi-a plăcut în Parlament. Mi-a plăcut foarte tare în Parlament, mai ales când am fost senator în prima perioadă, în anii '90, era o activitate foarte intensă, atunci legile se făceau în Parlament. Am fost vicepreședintele Comisiei juridice a Senatului toată perioada și am lucrat mult în perioada aceea și chiar mi-a plăcut. Atunci chiar credeam că facem legi și că ce facem noi este colosal și că noi suntem puterea în țară.

AGERPRES: Pentru a fi senator, trebuie să intrați într-o cursă electorală.

Augustin Zegrean: Asta nu mi-ar plăcea. Eu am făcut campanii multe și numai cine le-a făcut știe ce înseamnă să faci o campanie electorală. Este foarte greu, foarte greu. Ce să le mai spui oamenilor? Le-am tot spus că o să le fie bine și tot nu le e bine. Ce să le mai spun? Să le spun, din nou, că o să le fie bine? Nu or să mă mai creadă. Am fost în Elveția și i-am întrebat pe niște politicieni: 'Voi ce le promiteți oamenilor în campania electorală?'. Mi-au spus că cea mai bună promisiune este să le promiți că nu se va schimba nimic. La noi, dacă spui asta, nu te alege nimeni. Oamenii așteaptă foarte mult de la Parlament. Așteaptă mai mult decât poate Parlamentul să facă. Nu poți să le spui oamenilor că dacă ești tu deputat sau senator le faci pod peste apă, că nu este treaba ta, dar asta spun parlamentarii. Și lumea încă mai crede sau nu știu... cred că nu mai crede. Era un exemplu la Bistrița, a mers un domn în campania electorală și a spus: '—Vă fac pod peste apă, pod acoperit vă fac!; — Dar noi nu avem apă; — Nu-i nimic, aducem și apă!'. Nu se poate nici chiar așa.

AGERPRES: Cum s-a schimbat clasa politică în timpul mandatului dumneavoastră la CCR?

Augustin Zegrean: Nu am observat. Noi nu discutăm despre politică aici. Chiar deloc nu discutăm despre politică și nu prea avem alte discuții, decât cele strict de specialitate. Noi ne întâlnim în zilele de ședință, în rest nu ne întâlnim.

AGERPRES: Dumneavoastră mergeți la vot și atunci cum alegeți când votați?

Augustin Zegrean: Niciodată nu am votat bine. Niciodată nu a ieșit cum am votat eu. Sigur că mă uit la televizor și ascult radio și urmăresc viața politică. Eu urmăresc pentru că mi se pare interesantă viața politică, dar nu vreau să mă exprim acum cum a evoluat. Cred că nu s-a schimbat nimic. Sunt mai puține partide decât în anii '90, dar acum s-au refăcut foarte multe partide. De când s-a înțeles de către popor că pot să facă partid cu trei membri, s-au făcut foarte multe partide. Este prea multă agitație în viața politică românească. Prea mult se agită, încă nu a devenit o profesie activitatea politică, fiecare crede că el știe și el poate și ar trebui să fie el acolo, în funcția aceea. Aici, la noi, nici nu te așezi bine pe scaun că deja o sută vor să îți ia locul, că își închipuie că sunt mai buni decât tine, că ar face mai multă treabă și că li se cuvine lor locul acela. Asta nu știu dacă e bine. În alte țări, unde lucrurile sunt mai așezate, au fost alegeri, au trecut, s-au așezat pe scaune, stau patru ani și nu mai vine nimeni să-i bombardeze, să-i alunge de acolo. Am avut și două suspendări de președinte în vremea asta, fără rezultat, tentative de suspendare.

AGERPRES: Ce lăsați moștenire viitorului președinte al Curții? Aveți lucruri pe care le lăsați neterminate?

Augustin Zegrean: Vreo 18 mii de decizii, pentru că noi facem mereu referire la decizii, nu ne schimbăm practica de la un dosar la altul sau de la o cerere la alta. Și acum ajungem să invocăm destul de des decizii din '93-'94. Orice modificare de practică trebuie justificată, deci este o moștenire foarte mare aceasta, să ai mii de decizii scrise și pentru orice situație să încerci să găsești practic soluții pronunțate anterior. Și noi mergem pe această practică și le invocăm și chiar dăm în deciziile actuale citate din deciziile anterioare și foarte rar schimbăm practica. Dacă o dată am hotărât așa, chiar dacă nu eram noi, era Curtea — Curtea merge înainte, eu am spus mereu că foștii judecători intră în patrimoniul cultural național. Deci, asta lăsăm moștenire: decizii foarte multe. Unele foarte bune, altele mai puțin bune. Vor schimba practica acolo unde nu a mers bine, dar ca să schimbi practica, trebuie să fii sesizat. Noi nu putem să judecăm nimic decât în baza unei sesizări. Nu ne putem autosesiza, chiar dacă vedem că se face o lege care e șuie rău, e neconstituțională total, nu putem să facem nimic, dacă nu ne sesizează cineva. Și se știe cine ne poate sesiza.

AGERPRES: Și credeți că ar trebui modificat acest lucru?

Augustin Zegrean: Nu. Nu ar trebui modificat. Este bun așa. Sunt țări în care te poți adresa Curții Constituționale cu plângere directă. Dacă nu îți convine o lege, faci o plângere la Curte și ceri să o declare neconstituțională, dar sunt foarte multe sesizări acolo și Curțile alea sunt cam blocate și ca să scape de blocaj, au trebuit să inventeze acel filtru, să nu se judece de 9 judecători, să se judece de unul singur, să verifice. Eu cred că este un sistem bun, când omul are un proces, dacă consideră că legea aplicabilă este neconstituțională, sesizează Curtea și puteți să fiți sigură că foarte puține legi rămân neverificate de Curte, în felul acesta, pentru că oamenii au procese. Avem o țară cu foarte mulți procesomani, foarte mulți oameni au probleme că nu se aplică legile corespunzător și se adresează justiției. Sunt milioane de dosare în permanență la justiție și sigur că primim multe sesizări. AGERPRES

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Bianca Drăgușanu, amantă, prostituată, psihopată…” / Daria Radionova l-a dat în fapt pe Alex Bodi!

2 Așa e!

3 VIDEO Actorul PSD George Ivaşcu, noul Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România

4 Așa o fi?

5 Ce avere ar avea în realitate Gigi Becali. Dumitru Dragomir face dezvăluiri