Iranul își consolidează puterea: război lung cu SUA și reprimarea tulburărilor interne
La șase luni de la intensificarea conflictului, Iranul a trecut printr-o transformare semnificativă a conducerii sale, regrupându-se în jurul unui nucleu de generali și clerici ultraconservatori. Această nouă elită de la Teheran se declară pregătită pentru o confruntare prelungită cu Statele Unite și, în același timp, este hotărâtă să înăbușe orice formă de tulburare internă, marcând o schimbare strategică majoră în politica țării.
Situația actuală din Iran contrazice speranțele inițiale ale președintelui american Donald Trump, care viza înlăturarea Republicii Islamice sau, ulterior, instalarea unor oficiali mai dispuși la compromis. Noii lideri iranieni manifestă o profundă lipsă de încredere într-un posibil acord cu administrația Trump, mai ales după ce au fost vizați de atacuri în timpul negocierilor. Aceștia se așteaptă la o nouă ofensivă din partea SUA, odată ce stocurile americane de interceptoare vor fi refăcute, conform unei analize AP.
Teheranul a avertizat că va intensifica ostilitățile în cazul continuării blocadei americane și a sancțiunilor impuse de Trump, care amenință să sufoce economia iraniană deja afectată. Noul secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, a declarat recent că: „Dacă (Trump) vrea să facă ceva, vom riposta într-un mod seismic”. Într-o postare pe rețeaua X, Rezaei a adăugat că, dacă „războiul economic continuă, nici măcar o picătură de petrol nu va mai fi exportată” din Golful Persic.
Iranul se pregătește pentru un război lung cu SUA Foto: Shutterstock
Conducerea Iranului, reconfigurată în jurul unui nucleu dur
Schimbarea la vârful puterii a fost oficializată prin decrete recente emise de liderul suprem, ayatolahul Mojtaba Khamenei, stabilind o nouă structură de conducere, inclusiv posturile militare cheie. Această reconfigurare vine după ce tatăl lui Khamenei, ayatolahul Ali Khamenei, care a condus Iranul timp de aproximativ 37 de ani, și numeroși alți membri ai eșaloanelor superioare ale conducerii, au fost uciși în campania de bombardamente lansată de SUA și Israel pe 28 februarie.
Numirile anunțate pe 11 și 12 august arată că Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, s-a înconjurat de aliați personali de lungă durată, precum Mohsen Rezaei și Hossein Taeb. Sascha Bruchmann, analist la biroul pentru Orientul Mijlociu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice din Bahrain, a descris acești oficiali ca fiind „un grup restrâns de ofițeri superiori în vârstă, care au servit împreună în ultimele decenii”.
Printre figurile-cheie se numără:
- **Mohsen Rezaei**, în vârstă de 71 de ani, care a condus Garda Revoluționară paramilitară din 1980 până în 1997, inclusiv pe parcursul întregului război Iran-Irak (1980-1988). A candidat de mai multe ori la președinție din 2009, reprezentând tabăra ultraconservatoare.
- **Generalul de brigadă Ahmad Vahidi**, în vârstă de 68 de ani, a fost confirmat în funcția de șef al Gărzii Revoluționare, pe care o ocupa interimar după moartea predecesorului său în atacurile din februarie.
- **Generalul Ali Ozmaei** a fost confirmat comandant interimar al forțelor navale ale Gărzii.
- **Generalul Ali Abdollahi** a fost confirmat șef al Statului Major al forțelor armate.
Bruchmann a subliniat că Rezaei i-a fost comandant lui Vahidi timp de mulți ani, indicând un accent pe unitatea internă: „Pare să fie vorba despre coeziune internă, prin cooptarea oamenilor din nucleul dur în cercul restrâns al puterii”.
Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public și nici nu a apărut în înregistrări video sau audio de la atacurile israeliene în care a murit tatăl său. Se crede că tânărul Khamenei ar fi fost rănit în urma acestor atacuri. Absența sa din spațiul public ar putea fi o reflectare a nivelului ridicat de securitate necesar, având în vedere că este o țintă probabilă a Israelului, sau a gravității rănilor suferite.
Consolidarea securității interne prin Basij
Unul dintre cele mai elocvente semnale ale noii strategii este numirea lui Hossein Taeb, un cleric ultraconservator și fost șef al serviciilor de informații, în funcția de nou șef al Basij. Această forță de voluntari a Gărzii Revoluționare acționează la nivel stradal și a jucat un rol crucial în reprimarea protestelor naționale din ianuarie, soldate cu mii de victime. Taeb a condus una dintre primele mari represiuni împotriva protestelor, în 2009. Numirea sa indică hotărârea liderilor iranieni de a preveni izbucnirea unor noi tulburări, în contextul nemulțumirii crescânde față de situația economică.
Până în prezent, nu au apărut semne de noi proteste, chiar dacă populația iraniană întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și permite produsele de bază. Numirea lui Taeb la conducerea Basij sugerează că liderii iranieni doresc să prevină orice posibilă tulburare „înainte ca aceasta să se manifeste”, conform lui Bruchmann, care adaugă că „numirea unei persoane cu experiență în domeniul informațiilor la conducerea celor care ar urma să reprime protestele are sens”.
Hossein Taeb, în vârstă de 63 de ani, a mai condus Basij în 2009, când forța a jucat un rol esențial în reprimarea protestelor de amploare împotriva realegerii președintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad, soldate cu zeci de morți. Ulterior, a fost numit șef al structurii de informații a Gărzii Revoluționare, conducând această agenție timp de aproape 13 ani, până la înlăturarea sa în 2022, în urma unor succese raportate ale serviciilor de spionaj israeliene.
Basij coordonează o rețea națională de voluntari care mențin o prezență constantă pe străzi, în instituțiile guvernamentale și centrele culturale, cu scopul de a asigura loialitatea și puritatea ideologică în cadrul teocrației iraniene. În decretul prin care l-a numit pe Taeb, Khamenei i-a ordonat să consolideze prezența Basij în viața socială a Iranului, să utilizeze noile tehnologii și să „promoveze Basij în întreaga lume împotriva aroganței sionisto-americane”, sugerând o extindere a influenței grupării către aliații Iranului din străinătate.
Basij și-a intensificat prezența în timpul războiului, iar ultraconservatorii au organizat mitinguri nocturne la Teheran și în alte orașe, mobilizând sprijinul popular și intimidând potențialii disidenți. Taeb a sugerat o intensificare a controlului asupra societății, avertizând că presiunile economice americane urmăresc să creeze diviziuni interne: „Dacă moscheea devine centrul cartierului, națiunea își va proteja unitatea, ceea ce va constitui un factor de descurajare mai puternic decât orice rachetă.”
Divergențe interne: linia dură versus moderați
Homayoun Falakshahi, analist principal pe probleme petroliere la compania globală de informații comerciale Kpler, a comentat că numirile lui Rezaei și Vahidi indică „o influență mai mare pentru oficialii asociați unei poziții mai dure”. Cu toate acestea, el a avertizat că escaladarea nu este inevitabilă, iar Iranului i-ar putea fi dificil „să escaladeze suficient pentru a restabili descurajarea fără a provoca o ripostă care să-i înrăutățească situația”.
Un acord de încetare a focului încheiat în iunie s-a destrămat rapid pe fondul schimburilor de lovituri. Iranul ceruse deblocarea unor active în valoare de miliarde de dolari, prevăzută în cadrul acordului, precum și o autoritate formală asupra Strâmtorii Ormuz.
Președintele Masoud Pezeshkian rămâne una dintre cele mai importante voci care pledează pentru o soluție negociată. Aliații săi susțin că Iranul riscă să-și supraestimeze poziția prin continuarea războiului, în timp ce economia sa se deteriorează. „Ar fi mai bine să punem capăt războiului, întrucât astăzi ne bucurăm de putere și demnitate, iar întreaga lume ne-a recunoscut victoria, în timp ce SUA sunt detestate”, a declarat Pezeshkian săptămâna trecută. El a apărat, de asemenea, acordul de încetare a focului din iunie în fața acuzațiilor ultraconservatorilor, potrivit cărora Iranul ar fi făcut prea multe concesii.
Spre deosebire de alți ultraconservatori care resping orice negociere, Mohsen Rezaei a lăsat deschisă posibilitatea unui acord, cu condiția ca SUA să renunțe la poziția actuală. Luni, el i-a transmis mediatorului pakistanez, generalul Asim Munir, că SUA ar trebui „să-și schimbe atitudinea și să ia măsuri concrete pentru aplicarea condițiilor” acordului de încetare a focului.
Analistul politic Ahmad Zeidabadi, stabilit la Teheran, a indicat existența unor „diferențe serioase cu privire la direcția pe care trebuie să o urmeze țara în viitor”. Potrivit lui Zeidabadi, ultraconservatorii se opun normalizării relațiilor cu SUA, deoarece „supraviețuirea lor depinde de existența conflictului și a ostilității”, a scris el în ziarul Hammihan, care îl susține pe Pezeshkian.
Explorează subiectele:
