Islanda: Opoziția aderării la UE preia conducerea la referendumul crucial
Islanda se confruntă cu un rezultat incert în urma referendumului privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după ce ultimele date parțiale indică o răsturnare de situație: tabăra „Nu” a preluat un avans minim. Votul reflectă o profundă diviziune în rândul islandezilor cu privire la viitorul european al țării și potențialele beneficii economice versus riscurile pentru suveranitate și pescuit.
Rezultatele parțiale ale referendumului din Islanda, transmise de postul de televiziune RUV și citate de Reuters, arată că tabăra „nu” deține un avans minimal în cursa pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. După numărarea a 152.000 de voturi din totalul de 270.000 valide, 50,1% dintre votanți s-au opus reluării discuțiilor, în timp ce 49,9% au susținut propunerea guvernului. Această situație marchează o schimbare semnificativă față de rezultatele inițiale, când, după numărarea a 87.000 de voturi, tabăra „da” conducea cu 51,2%, iar „nu” avea 48,8%. Oficialii electorali au precizat că un rezultat final și fiabil va fi disponibil cel mai probabil duminică la prânz. Procesul de votare s-a încheiat sâmbătă la ora locală 22:00 (duminică, ora 01:00 în România), fiind urmat de o operațiune complexă de transport a buletinelor de vot din zonele urbane și rurale, utilizând avioane, bărci sau mașini. Până în prezent, nu au fost făcute publice informații privind prezența la vot. Cu o zi înainte de referendum, un sondaj Gallup indica o ușoară majoritate împotriva reluării negocierilor, o modificare față de studiile anterioare care arătau un avantaj de câteva procente pentru susținătorii discuțiilor.
O dezbatere veche, cu o urgență nouă
Premierul Kristrun Frostadottir a declarat reporterilor, după ce și-a exprimat votul în capitală sâmbătă, că această campanie a alimentat o dezbatere importantă privind locul Islandei în lume. „Este o zi mare, am așteptat ani de zile să putem vota”, a spus Frostadottir, adăugând că guvernul său va continua să lucreze indiferent de rezultatul votului. Susținătorii campaniei „Da” argumentează că aderarea la UE ar putea contribui la scăderea ratelor ridicate ale dobânzilor și ar oferi o stabilitate sporită într-un context geopolitic global turbulent, marcat de războiul din Ucraina și de declarațiile președintelui american Donald Trump referitoare la Groenlanda. Pe de altă parte, tabăra „Nu” susține că integrarea în UE ar compromite suveranitatea insulei și ar pune în pericol industria pescuitului, vitală pentru economia țării. Un vot pozitiv la acest referendum ar deschide calea către discuții cu Bruxelles-ul. Ulterior, Islanda ar trebui să organizeze un al doilea referendum, probabil peste câțiva ani, pentru a decide aderarea efectivă la UE. Islanda și-a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, pe fondul unei crize financiare profunde care a afectat economia sa vulnerabilă. Un guvern eurosceptic a oprit negocierile în 2013. În prezent, tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și taxele de import impuse de SUA, au reaprins discuția, oferind o nouă urgență unei chestiuni dezbătute intermitent de zeci de ani. Iwo Egill Macuga Arnasson, un student de 19 ani care a votat sâmbătă la Reykjavik, a mărturisit că a susținut negocierile. „Cred că acest lucru îmi va influența foarte mult viața, indiferent dacă vom adera sau nu la Uniunea Europeană”, a declarat el pentru Reuters.
Dobânzi, pescuit și costul vieții: teme centrale ale dezbaterii
Dezbaterea din Islanda s-a concentrat mai mult pe aspecte precum ratele dobânzilor, drepturile de pescuit și costul vieții, decât pe securitate. Islanda se confruntă cu o inflație persistentă și rate ale dobânzilor ridicate, care fac creditele ipotecare costisitoare. Susținătorii votului „da” consideră că aderarea la UE și, potențial, adoptarea monedei euro ar putea aduce o ameliorare a situației. Rata dobânzii a băncii centrale a Islandei este de 8%, mult mai mare comparativ cu 2,25% la Banca Centrală Europeană. „Nu ar rezolva problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”, a explicat Vilhjalmur Hilmarsson, economist-șef la Viska, unul dintre cele mai mari sindicate din Islanda. Gudrun Hafsteinsdottir, lidera opoziției și promotoarea campaniei „nu”, a contrazis argumentele economice, considerându-le exagerate. „Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a afirmat ea. Ragnhildur Skarphedinsdottir, o votantă în vârstă de 70 de ani, a declarat că Islanda se descurcă bine pe cont propriu și a votat împotriva aderării. „Rămânând independenți așa cum suntem, privim cu optimism spre viitor”, a spus ea înainte de a-și exprima votul la Reykjavik.
Pescuitul, un aspect cheie
Pescuitul a reprezentat o temă majoră în dezbatere. Conform normelor UE, cotele de pescuit sunt stabilite, printre alți factori, în funcție de istoricul activității. Unii oficiali susțin că Islanda și-ar păstra controlul asupra apelor sale, având în vedere că nicio țară UE nu a mai pescuit acolo de decenii. Hafsteinsdottir, însă, are o opinie diferită. „Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni privind o anumită flexibilitate, mai ales la început, dar știm că aceasta nu va fi permanentă.” Ministerul Afacerilor Externe estimează că, în cazul unui vot favorabil reluării negocierilor, discuțiile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni.
Explorează subiectele:
