Jocul cinic al PSD: cum folosește Grindeanu reforma ca armă politică contra PNL
Jocul politic din spatele propunerii de reorganizare teritorială Foto: Inquam
După ani în care PSD a fost principalul garant al menținerii unui aparat de stat supradimensionat, plin de sinecuri și risipă, social-democrații pozează acum, prin vocea lui Sorin Grindeanu, în marii reformatori ai administrației. Mișcarea nu este însă rezultatul unei revelații administrative, ci un calcul politic cinic, menit să îl pună pe liberalul Ilie Bolojan într-o postură imposibilă: fie acceptă un proiect croit de PSD care lovește în structurile de partid, fie refuză și își compromite aura de lider reformist.
Reforma folosită ca „ciomag politic” de social-democrați
Specialiștii avertizează că în spatele intențiilor declarate de eficientizare se ascunde o capcană. Politologul Alexandru Coita subliniază că demersul PSD are rolul de a confisca tema reformei și de a-i forța pe liberali să deconteze împreună costurile politice din teritoriu.
„Ce face Grindeanu este să îl introducă pe Bolojan în ecuație, pentru că reforma administrativ-teritorială este dureroasă pentru rețelele din teritoriu ale partidelor mari, în primul rând PSD și PNL. Practic, îi spune lui Bolojan că, dacă își asumă acest cost politic, trebuie să și-l asume împreună. Interesant este că inițiatorii sunt cei din PSD, care vor să demonstreze public că Bolojan nu a făcut reformele propuse și că acestea vor fi realizate de Partidul Social-Democrat” - Alexandru Coita, politolog.
Mai grav este scenariul în care PSD ar utiliza reorganizarea pentru a-și regla conturile cu opoziția, vizând cu prioritate desființarea sau comasarea primăriilor conduse de PNL. Cum cele două partide controlează împreună 90% dintre administrațiile locale din România, dar în prezent unul se află la putere și celălalt nu, tentația abuzului este uriașă. Profesorul de economie Bogdan Glăvan, de la Universitatea Româno-Americană, a tras deja un semnal de alarmă pentru „Adevărul” pe această temă.
„Sper că Guvernul are un proiect judicios elaborat. Pentru că știm că în România 90% dintre primăriile din țară sunt ale PSD și PNL, iar unul dintre partide este la putere, celălalt nu. Sper că această reorganizare nu va fi folosită de PSD ca un ciomag politic”, a avertizat Bogdan Glăvan.
Aceeași ipoteză a dublului atac – forțarea votului în Parlament la pachet cu decimarea primăriilor PNL – este analizată și de Alexandru Coita. Politologul remarcă însă că, din punct de vedere juridic, o astfel de manevră discreționară ar fi dificil de justificat dacă legea va impune criterii obiective și transparente.
„Este posibil și ca PSD să folosească această reformă ca pe o armă politică împotriva PNL, iar administrațiile liberalilor să ajungă să fie primele comasate, dar nu îmi este clar în ce măsură ar putea face asta, din punct de vedere juridic. Dacă există parametri clari – număr de locuitori, venituri și așa mai departe – nu prea văd cum ar putea fi folosită ca instrument politic” - Alexandru Coita, politolog.
De ce își permite PSD să își sacrifice propriii baroni locali
Ani la rând, atât PSD, cât și PNL – și parțial UDMR pe segmentul regionalizării – au trasat linii roșii invizibile în jurul acestui subiect, blocând orice tentativă de modernizare pentru a-și proteja clientela. Acum, disponibilitatea bruscă a social-democraților de a lovi chiar și în propriul aparat teritorial are o explicație strict electorală: primarii nu mai pot livra voturi la comanda partidului pentru scrutinurile naționale, așa cum s-a demonstrat la ultimele alegeri prezidențiale și parlamentare.
„Mutarea lui Sorin Grindeanu mi se pare foarte interesantă și abilă în același timp. Cred că am mai spus că reforma administrativ-teritorială este un vector principal care le poate arăta românilor că se face ceva concret pentru reducerea costurilor administrației și pentru crearea premiselor unui stat mai funcțional, care să nu fie doar un conservator de sinecuri și de risipă. Este un proiect extrem de important, dar nimeni nu l-a dus până la capăt. De fapt, nimeni nu a încercat serios, pentru că atât PNL, cât și PSD, iar într-o oarecare măsură și UDMR, pe zona de reformă și regionalizare, au avut această linie roșie” - Alexandru Coita, politolog.
În acest context, calculele de la vârful PSD indică faptul că pierderea unor primării nu va mai afecta decisiv scorul național al partidului, însă finalizarea proiectului ar genera o schimbare majoră de paradigmă.
„Este interesant că social-democrații își asumă costurile politice ale unei lovituri puternice date rețelelor din teritoriu. Probabil se bazează pe faptul că, așa cum s-a văzut la ultimele alegeri, primarul nu mai aduce votul decât la nivel local; la nivel național, pentru Parlament și președinte, oamenii nu mai ascultă de cuvântul primarului. Deci probabil se gândesc că nu îi va afecta politic foarte mult. Sunt sigură că, dacă va merge până la capăt, această reformă va fi un cutremur pe scena politică” - Alexandru Coita, politolog.
Iluzia bugetară: declarațiile PSD nu acoperă gaura din deficit
Dincolo de jocurile de culise ale social-democraților, realitatea economică este mult mai dură. Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că, deși punerea pe tapet a unei reforme amânate de 30 de ani este un semnal pozitiv pentru agențiile de rating, simpla comasare voluntară a unor comune nu va salva bugetul în viitorul apropiat. Mai mult, construirea bugetului pe 2027 pe baza unor promisiuni politice încă nelegiferate este extrem de riscantă.
„Reforma administrației este cea mai importantă reformă structurală pe care România o amână de trei decenii, iar faptul că PSD o pune pe masă este un semnal bun. Nu trebuie însă să ne facem iluzii: comasarea voluntară a comunelor nu aduce zeci de miliarde de lei în 2027. Banii adevărați vin în 2028–2030, iar pentru anul viitor ajustarea trebuie făcută și pe alte căi. Agențiile de rating vor aprecia reforma statului, pentru că este exact genul de ajustare structurală pe care o cer de ani buni. Dar o vor judeca după cifre și calendar, nu după anunțuri. Un buget pe 2027 care se bazează pe economii din reforme încă neadoptate riscă să pară construit pe fundamente neclare. Pentru ca ținta de deficit pe 2027 să fie credibilă, reforma administrației trebuie să fie doar un pilon dintr-un pachet mai larg” - Adrian Negrescu, analist economic.
Reacții dure în Parlament: PNL ironizează demersul, UDMR acuză metode antidemocratice
Tentativa lui Sorin Grindeanu de a confisca subiectul și de a sugera trecerea proiectului prin angajarea răspunderii Guvernului a stârnit reacții acide în Legislativ. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a taxat luni ironia situației în care PSD vorbește despre desființarea propriilor feude electorale, catalogând declarațiile drept simple „cuvinte frumoase” în absența unui proiect concret, agreat social și politic.
„E foarte bine că domnul Grindeanu se preocupă de reforma administrației. Așteptăm cu interes, ne dorim să vedem cum le explică domnia sa primarilor domniei sale că vrea să-i desființeze”, a punctat Fenechiu, adăugând că liberalii așteaptă să vadă viziunea concretă a PSD.
„Astea sunt niște lucruri cu care fără îndoială orice om sănătos la cap rezonează pozitiv, dar o asemenea măsură trebuie discutată, pe o parte, cu administrația, pe altă parte, cu societatea și trebuie să vii cu o propunere care să treacă, altminteri sunt cuvinte frumoase. Cine nu vrea să fie soare și să fie frumos și să crească venitul românilor” - Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL.
Senatorul liberal a amintit că PNL a solicitat deja constituirea unei comisii parlamentare dedicate acestui scop: „S-a decis ca fiecare grup parlamentar să desemneze câte un om, să redacteze proiectul de hotărâre și în proximul Birou permanent al Camerei și Senatului să desemnăm o comisie formată din 23 sau 27 de parlamentari, care să propună un proiect”.
Deși Fenechiu nu exclude de principiu procedura angajării răspunderii – întrucât dezbaterile parlamentare s-ar putea întinde pe ani de zile –, el avertizează că Guvernul nu poate forța nota fără o bază solidă: „Dar ca să poți să vii cu o propunere, trebuie să ai deja un draft care să fie acceptat politic, să fie acceptat social și românii să vadă beneficiile acestei măsuri”.
Dacă liberalii privesc cu scepticism intențiile PSD, UDMR respinge categoric metoda propusă de Sorin Grindeanu. Liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, a calificat luni ideea asumării răspunderii pe un asemenea subiect drept lipsită de fundament democratic, avertizând că împărțirea administrativă trasată de regimul Ceaușescu în 1968 nu poate fi modificată prin abuzuri care să încalce tratatele internaționale și să dilueze ponderea etnică a minorităților.
„Eu nu știu dacă se poate face și nu știu dacă trecem așa peste voința cetățenilor. (...) Mi se pare o măsură antidemocratică, din punctul meu de vedere. M-a surprins puțin această declarație a domnului Grindeanu, că vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pentru acest proiect. Putem fi de acord cu o anumită reformă, dar avem și o problemă specială a comunității maghiare” - Csoma Botond, liderul deputaților UDMR.
Deputatul a subliniat că reforma trebuie să fie rezultatul unui dialog real, nu al unei impuneri de la Palatul Victoria.
„Suntem oameni rezonabili, putem discuta. Nu suntem împotriva reformelor și înțelegem că acest sistem administrativ care există acum a fost făcut de Ceaușescu în 1968. Înțelegem rațiunea faptului că trebuie să aducem anumite modificări, dar să se ia în considerare și argumentele noastre, când vorbim, și nicidecum prin asumarea răspunderii Guvernului. (...) Să facem niște excepții și să mergem în spiritul tratatelor internaționale, ca aceste comasări să nu afecteze ponderea etnică a unei comunități minoritare” - Csoma Botond, liderul deputaților UDMR.
Explorează subiectele:
