Licee de top din București resping examenul separat de admitere, o măsură "inumană" ce ajunge în Parlament

Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din Capitală, a declarat ferm că instituția nu va organiza examen separat de admitere. Această poziție, susținută de colegiu de multă vreme, chiar din perioada dezbaterilor asupra programului „România Educată”, subliniază opoziția față de ceea ce directoarea numește o cerință „inumană”.

Conform Ioneliei Neagoe, un astfel de examen ar impune o pregătire suplimentară elevilor și ar forța o alegere prematură a profilului liceal.

„Poziția noastră privind examenul separat de admitere este veche, am expus-o de acum foarte mult timp, încă de când am ieșit din Alianța Colegiilor Centenare, care susținea necesitatea acestei măsuri. Noi am înțeles din timp că nu ne reprezintă, de fapt și de drept, interesele – cel puțin nu ale noastre, ale Colegiului Lazăr. Chiar dacă acest examen s-ar desfășura în condiții conforme, cu supraveghere video și cu toate măsurile de la Evaluarea Națională, nu îi poți da unui copil să învețe în plus la alte materii, este inuman”, a declarat Ionela Neagoe.

Directoarea a explicat că elevii, la vârsta de 14 ani, sunt prea tineri pentru a-și alege un profil de studiu. De aceea, la Colegiul „Gheorghe Lazăr” se derulează un program pilot. Elevii admiși în acest an și în următorii trei vor studia aceleași materii în clasele a IX-a și a X-a. Ulterior, pe baza rezultatelor obținute la materiile de profil, recomandărilor profesorilor, participării la cluburi sau concursuri care reflectă interese specifice, precum și a experiențelor de internship, se va decide profilul pentru ultimii doi ani de liceu.

„Cum aș putea fi de acord cu organizarea unui examen separat, care ar ține cont de profile, câtă vreme noi pledăm de atâta timp cu faptul că elevii de 14 ani sunt prea mici pentru a-și putea alege profilul. Aceasta este o alegere prea mare pentru un copil care abia intră la liceu. Astfel că, toți elevii care au intrat anul acesta și care vor mai intra în următorii trei ani la Lazăr vor face aceleași materii, în clasele a IX-a și a X-a. Toți, absolut toți. Apoi vom fi atenți la toate realizările lor din clasele a IX-a și a X-a – însemnând mediile la materiile de profil, recomandările profesorilor de profil, activitățile pe care ei le au în timpul școlii, prezența la un club care să reprezinte interesul pentru un profil, la un concurs în care să se arate interesul către profilul respectiv – adică tot ceea ce ar face copilul în plus, inclusiv internship-urile, pentru că vor mai face și asta în perioada de dinainte de vacanțe, pentru că oricum am văzut toți de zeci de ani că în acele perioade elevii vin la școală fără să dea randament. Astfel, elevii de până în clasa a XI-a vor beneficia de două-trei zile pentru a realiza internship-uri la o firmă sau o entitate care nu trebuie neapărat să fie particulară, poate să fie și o unitate de stat, cum ar fi un muzeu, cum ar fi, nu știu, un institut, și să vină de acolo cu un jurnal de o zi, cu activitățile făcute într-o zi, cu recomandarea unui om de acolo care să spună: «A fost consecvent, ce a realizat, task-urile, a fost atent, a fost curios». Deci toate astea adunate, împreună cu opțiunea lui, vor determina dacă ultimele două clase de liceu le va petrece pe un profil de uman sau de real”, a explicat Ionela Neagoe.

Alte licee de top se opun

Poziția Colegiului „Gheorghe Lazăr” nu este singulară. Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, a anunțat și ea refuzul de a organiza un astfel de examen în 2027. Argumentele invocate includ lipsa de necesitate, suprasolicitarea cadrelor didactice și riscul afectării reputației instituției de învățământ. Deși legea care permite acest examen a fost adoptată în 2023, discuțiile practice au lipsit până acum, iar implementarea ar genera o povară administrativă și logistică substanțială, fără beneficii reale pentru procesul de selecție.

Explicațiile ministrului Educației și reacția publică

În încercarea de a calma spiritele, Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a postat o explicație pe Facebook privind măsura organizării examenului separat de admitere. Acesta a precizat că propunerea nu aparține ministerului pe care îl conduce și că „nici organizarea concursului la nivelul liceului nu este o decizie luată acum de Minister”. Ministrul a susținut că decizia a fost stabilită de Parlament, prin lege, acum trei ani, iar Ministerul nu face decât să pună în aplicare Legea învățământului preuniversitar din 2023.

Cu toate acestea, postarea ministrului a fost întâmpinată cu un val de critici din partea dascălilor și părinților în secțiunea de comentarii:

• „Mulțumim pentru lipsa de reacție, domnule ministru! Mulțumim! Știți foarte bine la ce mă refer”, a comentat profesorul și publicistul Petruț Rizea.
• „Nu există vreo altă variantă rațională decât prorogarea acestei aberații. Generația de copii de clasa a 8-a din anul acesta nu poate fi victima unei asemenea monstruozități”, a scris Ramona Brad, directoarea inițiativei România 2035 Fără Tutun.
• „De ce nu insistați, cu aceeași cerbicie, pentru diminuarea normei didactice pentru profesorii din preuniversitar, care au o vechime mare în muncă?! Că este o prevedere în legea din 2023, dacă este să fim corecți până la capăt. Plus multe altele neonorate, încă! Admiterea la liceu, organizată în cadrul acestuia, este o invitație la corupție”, a remarcat profesoara Mihaela Iuliana Ciubotariu.
• „Prevederile din Legea învățământului preuniversitar/2023 se aplică selectiv? Cu toate celelalte prevederi ce se întâmplă?”, a întrebat profesorul Radu Buzan.
• „Dar despre organizarea concursurilor pentru inspectori școlari și pentru inspectori școlari generali care nu s-au mai ținut de 9 ani de zile ce se mai aude?”, a adăugat profesoara Simona Casian.
• „Din legea 198 ați pus în aplicare doar ce v-a convenit. Dacă vedeți atâta nemulțumire publică legată de examenul de admitere, în calitate de ministru al Educației nu puteți lua decizia de abrogare/prorograre a acelui articol?”, a scris profesorul Rotariu Ionel.
• „Uite așa umblăm cu dublă măsură. Câte lucruri sunt în lege și le făceam sau le-am făcut uitate de-a lungul timpului? Hai, să fim serioși!”, a conchis profesoara Radu Mădălina.

Parlamentul, între amânare și abrogare

Pe fondul acestei opoziții crescânde, mai multe voci din Parlament și din sistemul educațional au cerut amânarea aplicării examenului. Propuneri legislative în acest sens vor fi dezbătute în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare.

Deputata PNL Raluca Turcan a depus o inițiativă legislativă ce propune amânarea aplicării concursului separat de admitere pentru o perioadă de patru ani. Ea consideră că primele generații vizate de un astfel de mecanism ar trebui să fie cele care intră în clasa a V-a în anul școlar 2026-2027, însă doar după suficiente dezbateri publice pentru a stabili cea mai bună metodă de evaluare la finalul clasei a VIII-a. Propunerea sa va fi supusă votului săptămâna viitoare.

O altă propunere de amânare, de data aceasta pe doi ani, a venit din partea președintelui Comisiei pentru Învățământ din Parlament, deputatul PSD Mihai Ghicu.

„Metodologia în formula ei de astăzi nu oferă încredere cetățenilor că acest concurs va fi unul corect fără să acuz pe absolut nimeni, dar ministerul trebuie să aibă prevederi care să asigure acest nivel de încredere, dar Evaluarea Națională a oferit încredere cetățenilor. De asemenea, procedura vine să mărească inechitățile între părinții care își permit să pregătească elevii la mai multe materii, față de părinții care nu își vor permite să facă aceste meditații”, a declarat Mihai Ghicu.

O poziție și mai fermă a fost adoptată de parlamentarii USR, care propun abrogarea completă a prevederilor ce permit organizarea concursului separat de admitere. Corina Atanasiu, deputat USR și membră a Comisiei pentru Învățământ, a argumentat că introducerea unui examen suplimentar ar anula șansele elevilor din mediul rural sau din comunitățile defavorizate de a accesa liceele de top, deoarece aceștia nu își vor putea permite meditațiile necesare pentru materiile suplimentare.

„Dacă până acum Evaluarea Națională permitea copiilor de la sate să ajungă la licee de top, cu un astfel de dublaj, de examen în plus, acestor copii li se taie această șansă. Înseamnă bani în plus, meditații în plus, înseamnă să vii dintr-un mediu socio-economic dezvoltat”, a declarat Corina Atanasiu.

Proiectul controversat al Ministerului

Începând cu admiterea de anul viitor, liceele ar putea organiza propriile concursuri pentru cel mult jumătate dintre locurile disponibile. Însă, propunerea Ministerului Educației privind modul de desfășurare a acestor examene a stârnit numeroase controverse, mai ales că regulile prevăzute diferă de cele aplicate la Evaluarea Națională.

Proiectul, aflat în consultare publică, nu impune liceelor utilizarea camerelor de supraveghere în timpul probelor și nici anonimizarea lucrărilor. Mai mult, contestațiile ar putea fi evaluate de aceiași profesori care au realizat corectarea inițială. Procedurile propuse permit chiar și participarea în comisiile de corectare a unor cadre didactice care îi pregătesc în particular pe candidați sau care le sunt rude acestora. Deși aceste documente nu au fost încă adoptate în forma finală și pot fi modificate, ele au generat deja un val de nemulțumiri.

În timp ce Ministerul pregătește cadrul pentru noua procedură, pe lângă refuzul anunțat de mai multe licee de top din București, Federația Națională a Părinților – EDUPART a solicitat retragerea și reevaluarea pe fond a proiectului de act normativ.

Explorează subiectele:

Admitere liceu Colegiul Național Gheorghe Lazăr Mihai Dimian

Distribuie Distribuie Comentarii