„Lovitura cea mai mare pe care o poate primi Sistemul este ca oamenii aceia să se întoarcă de bună voie la Dumbrava. De asta îi este şi mai frică Sistemului”
Cazul centrului de la Dumbrava continuă să stârnească ample controverse, iar modul în care autoritățile gestionează situația persoanelor vulnerabile preluate este criticat public. Profesorul Cristian Păun de la ASE avertizează că lipsa de transparență privind soarta celor aproximativ 400 de persoane ar putea ascunde presiuni în cadrul anchetei și susține că cea mai mare „lovitură” pentru sistem ar fi decizia voluntară a acestora de a se întoarce la familia Pașca, pe fondul măsurilor asigurătorii extinse dispuse de DIICOT.
Într-o postare publicată pe Facebook, profesorul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice (ASE) a formulat o serie de critici dure la adresa modului în care autoritățile gestionează situația persoanelor preluate din centrul de la Dumbrava, județul Bihor. El subliniază lipsa informațiilor complete despre aceste persoane vulnerabile și solicită o monitorizare atentă a condițiilor în care se află, pentru a se asigura că nu sunt supuse unor presiuni în timpul anchetei.
Opacitatea informațiilor și „stoarcerea de probe”
Păun consideră că autoritățile nu vor oferi transparență în acest caz, deoarece persoanele respective au devenit, în opinia sa, esențiale pentru anchetă. „Vă spun eu de ce nu ştim nimic sau mare lucru de cei 400 săltaţi ilegal şi cu japca de la Dumbrava. Şi nu o să ştim. Sistemul este călare pe ei acum. Stoarce «probe» de la ei. Vulnerabili cum sunt, vor fi unii care vor ceda, sunt sigur”, a scris Cristian Păun.
Profesorul susține că deznodământul cazului a deviat de la așteptările inițiale ale autorităților, transformând victimele în piese cheie pentru susținerea investigației.
Cum s-a dovedit că totul este un mare fâs, cu damf de servicii proaste, cei 400 devin importanţi în ancheta lui peşte prăjit insuficient şi împuţit la cap. De aia nu o să vedeţi nici transparenţă, nici informaţii, nimic… Vor fi bine dosiţi şi storşi de probe «irefutabile». Cristian Păun
În acest context, Păun a pledat pentru o urmărire a traseului persoanelor preluate de autorități și pentru verificarea constantă a situației acestora.
Eu zic totuşi că nu o să le iasă. Aici trebuie să fim organizaţi. Să le luăm urma şi să avem acces tot timpul şi noi la ei. Să vedem dacă sunt bine, mai bine decât cu familia Paşca, mai bine decât acasă, la Dumbrava. Şi dacă sunt anchetaţi abuziv. Cristian Păun
Obținerea de informații despre aceste persoane este dificilă, invocând refuzuri sau obstacole administrative, a adăugat Păun. „Nu va fi uşor. Deja, dacă ceri informaţii, ţi se rup dinţii cu GDPR, eşti plimbat de la o instituţie la alta, trebuie să faci cereri peste cereri”, a detaliat el. Potrivit profesorului, autoritățile ar viza reducerea vizibilității publice a cazului pentru o perioadă. „Sistemul va dori «linişte» o perioadă pe un subiect care a ieşit prost pentru el, a luat o turnură opusă aşteptărilor sale. Vrea linişte ca să «strângă» «probe». Bine ar fi să nu i-o dăm”, a mai afirmat Păun.
„Cea mai mare lovitură”: Întoarcerea voluntară la Dumbrava
Profesorul consideră că cea mai mare „lovitură” pentru autorități ar fi dorința persoanelor preluate de a reveni la Dumbrava.
Lovitura cea mai mare pe care o poate primi Sistemul este ca oamenii aceia să se întoarcă de bună voie la Dumbrava. De asta îi este şi mai frică Sistemului. De aia i-a luat cu celeritate toate resursele lui Paşca. Să nu care cumva… Cristian Păun
El a adăugat că sunt necesare noi resurse pentru a-i sprijini pe cei pentru care Dumbrava a devenit un refugiu, subliniind că familia Pașca are în prezent conturile blocate și confiscate. În încheierea postării sale, Cristian Păun a descris intervenția autorităților drept expresia unui „stat polițienesc”.
Măsuri asigurătorii extinse dispuse de DIICOT
Paralel cu aceste critici, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a instituit măsuri asigurătorii, inclusiv sechestru pe bunuri mobile și imobile, precum și poprire asigurătorie asupra conturilor bancare, vizând șase inculpați: Pașca Viorel-Teodor, Pașca Florica, Pașca Estera-Anca, Pașca Daniel Sabin, Pașca Abel Timotei și Pașca Viorel-Emanuel. Ordonanțele emise la 1 iulie 2026 arată că anchetatorii au identificat 128 de victime, descrise ca „persoane diagnosticate cu dizabilități psihice, fără autonomie decizională”.
Procurorii au calculat daune morale semnificative, estimând un total de 6,4 milioane de euro. Potrivit documentelor, fiecare dintre cele 128 de victime a fost constituită parte civilă cu suma de 50.000 de euro, reprezentând „prejudiciul moral produs, prin faptele ce fac obiectul acțiunii penale, suferit în urma exploatării”. Măsurile asigurătorii au fost dispuse tocmai pentru a acoperi acest prejudiciu estimat.
DIICOT a confirmat, într-o adresă către Societatea Profesională de Avocați Doseanu și Asociații, că au fost comunicate ordonanțele de sechestru și poprire asupra tuturor categoriilor de bunuri identificate ca aparținând inculpaților: bunuri mobile, bunuri imobile și conturi bancare.
Justificarea legală a sechestrului
Procurorii justifică măsura sechestrului asigurător prin caracterul său preventiv, menționând că acesta are rolul de a împiedica înstrăinarea bunurilor și de a asigura recuperarea prejudiciului în cazul unei eventuale condamnări.
„Măsura procesuală a sechestrului asigurător are un caracter de prevenție a înstrăinării bunurilor, astfel încât să se poată asigura acoperirea pagubei cauzate prin comiterea faptei penale pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză”, se arată în documente.
Anchetatorii precizează că măsura vizează exclusiv dreptul de dispoziție asupra bunurilor (ius abutendi), fără a afecta celelalte prerogative ale dreptului de proprietate, cum ar fi dreptul de folosință (jus utendi) și dreptul de a culege fructele (jus fruendi).
În motivarea măsurilor, procurorii invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că restrângerea dreptului de proprietate este proporțională cu scopul urmărit. Aceștia fac referire la cauza Air Canada c. Marii Britanii, unde Curtea de la Strasbourg a statuat că sechestrul reprezintă o formă de control asupra utilizării bunului, atâta timp cât măsura este legală și proporțională.
DIICOT a informat apărarea că măsurile asigurătorii pot fi contestate în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței sau de la data punerii în aplicare. Contestația trebuie depusă la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă să judece cauza în fond.
Explorează subiectele:
